Refuzul transcrierii dreptului asupra unei nave în lipsa unui titlu translativ de proprietate. Criterii pentru calificarea actului ca refuz nejustificat și aplicabilitatea normelor privind proprietatea publică

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa – secţia contencios administrativ şi fiscal – la data de 27.01.2023, sub nr. x/27.01.2023, reclamanta Comuna Sfântu Gheorghe a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Navală Română, obligarea pârâtei la înmatricularea navei „Sinoe” în sensul transcrierii dreptului asupra acestei nave în Atestatul de bord şi în evidenţele prevăzute de lege pe numele Comunei Sfântu Gheorghe, după cum urmează: a) în principal, dreptul de proprietate publică asupra acestei nave; b) în subsidiar, dreptul de administrare, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate publică asupra acestei nave; c) în subsidiar, dreptul de proprietate privată asupra acestei nave; reclamanta a solicitat şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1902 din 3 aprilie 2024)

Cerere de chemare în judecată privind constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare, în sensul că promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare asupra întregului imobil a fost încheiată de pârâte cu fraudarea intereselor reclamanţilor

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj – secţia I civilă, la 2 mai 2018, sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., au solicitat constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. x/09.10.2017, autentificat la BNP D., încheiat între C. S.R.L. şi E. S.R.L. şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul-clădire situat în Craiova, str. x, în suprafaţă de 213,37 mp, judeţul Dolj, fost CF nr. x, actual CF nr. x, nr. cadastral x.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1179 şi următ., art. 1244, art. 1270, art. 1279 şi art. 1669 C. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1242 din 22 iunie 2023)

Garantearea unui drept executoriu la reparaţie. Victimele unei arestări sau ale unei detenţii în condiţii contrare

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la 29 noiembrie 2017, sub nr. dosar x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând obligarea acestuia la plata, cu titlu de despăgubiri, a următoarelor sume: 904.359,50 RON, reprezentând daune materiale (cheltuieli de judecată – onorarii de avocat – ocazionate de desfăşurarea procesului penal); 784.000 euro – echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii, reprezentând daune materiale (contravaloarea drepturilor salariale nete neîncasate, pentru durata celor 56 de luni calendaristice ale mandatului de preşedinte al ASF); 5.000.000 RON, cu titlu de daune morale (reparaţia morală pentru privarea de libertate în perioada 25.02-26.02.2014 şi, respectiv, 4.03-8.09.2014); dobânda legală la sumele precizate mai sus, calculată de la data introducerii acţiunii şi până la data plăţii efective a acestor sume; a solicitat, de asemenea, obligarea aceluiaşi pârât la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de derularea procedurii judiciare în cauza de faţă.

Prin cererea modificatoare din 11 aprilie 2018, reclamantul a precizat valoarea despăgubirilor materiale, solicitate iniţial, la suma de 9.704.896 RON (reprezentând drepturi salariale de care a fost privat pe parcursul celor 56 de luni), rezervându-şi dreptul de a majora această sumă în funcţie de relaţiile comunicate de ASF şi de evoluţia cursului leu-euro, sumă la care a solicitat să se aplice dobânda legală de la data sesizării instanţei şi până la data plăţii efective, menţinând, totodată, cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de 5.000.000 RON cu titlu de despăgubiri morale; prin aceeaşi cerere, reclamantul a renunţat la cererea de obligare a pârâtului la despăgubiri materiale constând în cheltuielile de judecată efectuate în cadrul procesului penal, pe care a înţeles să le solicite pe cale separată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1096 din 8 iunie 2023)

Neachitarea obligaţiilor bugetare scadente generate în timpul în care reclamantul a deţinut calitatea de administrator. Admiterea recursului declarat de pârâtă și respingerea acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată

Prin cererea înregistrată la data de 17.04.2018 pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi Administraţia pentru Contribuabilii Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Galaţi, solicitând anularea deciziei nr. CTC DEC 10513/19.07.2017, emisă de Administraţia pentru Contribuabilii Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Galaţi şi anularea deciziei nr. 113/05.10.2017, emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 3290 din 7 iunie 2022)

Solicitare în vederea constatării nulităţii contractului de vânzare-cumpărare şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul-clădire aflat în litigiu

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia I civilă, la 2 mai 2018, sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., au solicitat constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. x/09.10.2017, autentificat la BNP D., încheiat între C. S.R.L. şi E. S.R.L. şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul-clădire situat în Craiova, str. x, în suprafaţă de 213,37 mp, judeţul Dolj, fost CF nr. x, actual CF nr. x, nr. cadastral x.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1179 şi următ., art. 1244, art. 1270, art. 1279 şi art. 1669 C. civ.

Prin cererea formulată la pentru termenul din 16 noiembrie 2018, reclamanţii au arătat că sunt de acord cu introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a societăţii F. S.A., pusă în discuţie de instanţă la termenul din 5 octombrie 2018. Prin aceeaşi cerere, reclamanţii au cerut introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a societăţii E., iar cele două pârâte au fost introduse în cauză prin încheierea din 16 noiembrie 2018 a Tribunalului Dolj – secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2018.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1242 din 22 iunie 2023)

Caracterul injust/nedrept al măsurilor privative de libertate. Netemeinicia acuzaţiei în materie penală. Criterii autonome care dau dreptul persoanei în cauză la repararea pagubei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la 29 noiembrie 2017, sub nr. dosar x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând obligarea acestuia la plata, cu titlu de despăgubiri, a următoarelor sume: 904.359,50 RON, reprezentând daune materiale (cheltuieli de judecată – onorarii de avocat – ocazionate de desfăşurarea procesului penal); 784.000 euro – echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii, reprezentând daune materiale (contravaloarea drepturilor salariale nete neîncasate, pentru durata celor 56 de luni calendaristice ale mandatului de preşedinte al ASF); 5.000.000 RON, cu titlu de daune morale (reparaţia morală pentru privarea de libertate în perioada 25.02-26.02.2014 şi, respectiv, 4.03-8.09.2014); dobânda legală la sumele precizate mai sus, calculată de la data introducerii acţiunii şi până la data plăţii efective a acestor sume; a solicitat, de asemenea, obligarea aceluiaşi pârât la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de derularea procedurii judiciare în cauza de faţă.

Prin cererea modificatoare din 11 aprilie 2018, reclamantul a precizat valoarea despăgubirilor materiale, solicitate iniţial, la suma de 9.704.896 RON (reprezentând drepturi salariale de care a fost privat pe parcursul celor 56 de luni), rezervându-şi dreptul de a majora această sumă în funcţie de relaţiile comunicate de ASF şi de evoluţia cursului leu-euro, sumă la care a solicitat să se aplice dobânda legală de la data sesizării instanţei şi până la data plăţii efective, menţinând, totodată, cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de 5.000.000 RON cu titlu de despăgubiri morale; prin aceeaşi cerere, reclamantul a renunţat la cererea de obligare a pârâtului la despăgubiri materiale constând în cheltuielile de judecată efectuate în cadrul procesului penal, pe care a înţeles să le solicite pe cale separată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1096 din 8 iunie 2023)

Exercitarea de către proprietarul terenului a dreptului de opţiune în legătură cu dobândirea proprietăţii asupra lucrărilor edificate pe terenul său

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă, la data de 30 septembrie 2019, S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună înscrierea în CF nr. x Timişoara a dreptului de superficie pe durata existenţei construcţiilor, format din dreptul de proprietate asupra construcţiilor în suprafaţă de 281 mp, situate în Timişoara, str. x 13 Călăraşi nr. 3 şi dreptul de folosinţă asupra terenului în suprafaţă de 423 mp, proprietatea pârâtei, aferent construcţiilor, constituit în anul 1999 prin convenţia părţilor, urmând ca hotărârea judecătorească să înlocuiască consimţământul pârâtei, în caz de opunere a acesteia la înscriere; să se stabilească obligaţia reclamantei de a plăti pârâtei o prestaţie în schimbul folosinţei terenului de 2,60 euro/mp/lună, respectiv suma 1.100 euro/lună, plătibilă în RON la cursul BNR din data plăţii, egală cu chiria convenită de părţi, cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 850 din 13 aprilie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Anularea unui contract de leasing financiar. Vicierea consimțământului prin dol. Schimbarea de către reclamant a elementului material din structura dolului. Consecințe din perspectiva dispozițiilor art. 478 alin. (3) NCPC

Schimbarea de către reclamant, pe parcursul derulării litigiului în fața instanțelor de fond, inclusiv prin cererea de apel, a elementului material din structura dolului, care a constat, iniţial, într-o inacţiune (fapt omisiv sau conduită negativă) şi a devenit, ulterior, o acţiune frauduloasă (fapt comisiv sau conduită pozitivă), reprezintă o veritabilă schimbare a temeiului juridic al acţiunii, prohibită de prevederile art. 478 alin. (3) C. proc. civ. În acest context, instanţa de apel nu avea obligaţia de a răspunde acelor argumente care reprezentau, în esenţă, o modificare inadmisibilă a unui element esenţial al judecăţii, nefiind îndeplinite, în această situație, cerințele motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

(ICCJ, secția a II-a civilă, decizia nr. 1621 din 22 sempembrie 2020)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Apel. Schimbarea de către instanţa de apel a obiectului cererii de chemare în judecată. Consecinţe din perspectiva dispoziţiilor art. 481 NCPC

În cazul în care apelul declarat de pârâta-apelantă nu cuprinde critici referitoare la greșita calificare a primului capăt al cererii de chemare în judecată, nefiind atacată nici soluţia de respingere a acestuia, calificarea realizată din oficiu de către instanţa de apel, cu nerespectarea principiului disponibilităţii, reprezintă o schimbare a obiectului cererii de chemare în judecată. În aceste condiţii, conduita instanței de apel, de recalificare din oficiu a cererii de chemare în judecată în calea de atac a pârâtului şi în absenţa unei cereri în acest sens a reclamantului, constituie atât o încălcare a limitelor efectului devolutiv al apelului determinate de ceea ce s-a supus judecății în primă instanță, prevăzute de art. 478 alin. (3) C. proc. civ., cât şi a limitelor efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat, instituite de art. 477 alin. (2) din acelaşi cod.
În această modalitate, instanța de apel a înrăutățit situația pârâtei în propria cale de atac, contrar dispozițiilor de principiu din art. 481 C. proc. civ., având în vedere faptul că noua calificare a permis și analiza pe fond a capătului de cerere, finalizată cu admiterea acestuia.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 495 din 476 din 20 februarie 2020)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Recurs. Încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii

Încălcarea dispoziţiilor art. 478 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora în apel, nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi, se circumscrie motivului de recurs din art. 488 alin. (1) pct. 5. O atare încălcare se produce în situaţia în care cerinţele normei de drept se analizează nu în raport cu pretenţiile formulate de părţi prin intermediul apelului, ci în raport cu pretenţiile care au făcut obiectul analizei primei instanţe, chestiune care poate fi verificată de instanţa de apel doar prin intermediul unor critici de nelegalitate formulate de partea interesată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 435 din 27 februarie 2019)