Solicitare în vederea obligării pârâtei de a-l angaja pe reclamant în postul de şef de formaţie, scos la concurs, și la plăta sumei de 30.000 RON întrucât nu a fost informat cu privire la postul disponibil şi a fost discriminat în raport cu alţi salariaţi, care au fost angajaţi în urma selecţiei organizate

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iasi, secţia I civilă, sub nr. x/2021, la data de 22 03 2021, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B. S.A. a solicitat instanţei de judecată obligarea pârâtei să îl angajeze în postul de şef de formaţie scos la concurs în data de 15.03.2021; obligarea pârâtei să îi plătească suma de 30.000 RON întrucât nu a fost informat cu privire la postul disponibil şi a fost discriminat în raport cu alţi salariaţi care au fost angajaţi în urma selecţiei organizate în data de 25.02.2021; obligarea pârâtei să îi plătească suma de 30.000 RON prejudiciu material suferit ca urmare a faptului că pârâta a refuzat să îi aprobe participarea în data de 15.03.2021 la concursul pentru ocuparea postului de şef formaţie; obligarea pârâtei să îi plătească suma de 30.000 RON pentru faptul că prin refuzul de a i se permite participarea la concursul pentru ocuparea postului de şef formaţie a fost discriminat faţă de alţi salariaţi care au fost angajaţi fără să li se solicite „criteriul de absolvent de studii superioare”; obligarea pârâtei să îi plătească suma de 30.000 RON pentru faptul că prin refuzul de a i se permite să participe la concursul pentru ocuparea postului de şef formaţie a fost discriminat faţă de alţi salariaţi care au fost angajaţi „fără să li se solicite să participe la concursul pentru ocuparea acestui post”; obligarea pârâtei să îi plătească suma de 30.000 RON pentru faptul că a fost discriminat în raport cu C. deoarece, pretinde reclamantul, acesta ar fi fost anunţat despre existenţa unui post vacant de şef formaţie secţia I MCP; obligarea pârâtei să îi plătească suma de 30.000 RON pentru faptul că a fost discriminat în raport cu C., deoarece acesta ar fi fost angajat pe un post de şef formaţie fără concurs; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile O.G. nr. 137/2000, a prevederilor şi jurisprudenţei C.E.D.O.

Prin sentinţa civilă nr. 1410/2022 din 06.06.2022, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a respins acţiunea reclamantului A..

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 747 din 9 aprilie 2024)

Cerere privind obligarea pârâtelor de a emite o Decizie de acordare de măsuri compensatorii prin echivalent corespunzător valorii imobilului teren aflat în litigiu. Constatarea perimării recursului formulat de reclamantă

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 la Curtea de Apel Bacău, reclamanta Arhiepiscopia Bisericii Armene din România a solicitat: anularea Deciziei de Invalidare nr. 36853/23.10.2020 emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi obligarea pârâtelor să emită o Decizie de acordare de măsuri compensatorii prin echivalent corespunzător valorii imobilului teren în suprafaţă de 441 m.p., situat în municipiul Roman, str. x, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi Comisia Specială de Retrocedare.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 632 din 6 februarie 2024)

Termenul de perimare. Cauză rămasă în nelucrare din vina părţilor pe perioada prevăzută de lege. Perimarea de drept a judecății recursului declarat

Prin cererea înregistrată la 25 noiembrie 2022 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recurenţii A. şi B. au declarat recurs împotriva încheierii din 12 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

La termenul din 4 mai 2023, stabilit în vederea soluţionării cererii de recurs, instanţa a dispus suspendarea judecăţii în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatându-se că părţile, legal citate, nu s-au înfăţişat la strigarea cauzei şi că nu au solicitat judecarea în lipsă.

Potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., cauza a primit termen la 16 ianuarie 2024 pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 9 din 16 ianuarie 2024)

Solicitare în vederea obligării pârâtei la acordarea grupei a II-a de muncă şi eliberarea unei adeverinţe în acest sens. Constatarea recursului declarat de de recurentul-reclamant ca fiind perimat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 05.02.2020 pe rolul Tribunalului Timiş, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, sub dosar nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., acordarea grupei a II-a de muncă şi eliberarea unei adeverinţe în acest sens.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Ordinului nr. 50/1990, Ordinul MMPS nr. 155/1998, art. 175-188, art. 266-272 Codul Muncii, art. 166-167 C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 251 din 8 februarie 2022)

Solicitarea reluării judecăţii fără a expune argumente care să combată măsura supendării cauzei. Nulitatea recursului

Recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din 15.06.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă, în dosar nr. x/2018, având ca obiect hotărâre care să ţină loc de act autentic.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 568 din 5 aprilie 2023)

Solicitarea anulării deciziei de concediere pentru motive de netemeinicie şi nelegalitate şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul reintegrării reclamantului în funcţia deţinută anterior

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov – secţia I Civilă, la data de 15 iunie 2020, sub dosar nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat anularea deciziei de concediere nr. 405/09.06.2020 emisă de B. S.R.L. pentru motive de netemeinicie şi nelegalitate şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul reintegrării în funcţia deţinută anterior şi obligarea intimatei la plata drepturilor salariale şi a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii şi până la data reintegrării în funcţie, actualizată cu rata inflaţiei, până la data plăţii efective.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 79 şi 80 alin. (1), (2) şi 3 din Codul Muncii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 12 din 17 ianuarie 2023)

Invocarea nesocotirii unei norme de procedură în desfăşurarea judecăţii. Admiterea recursului, casarea încheierii și trimitere cauzei aceleiași curți de apel pentru continuarea judecăţii

Prin încheierea din 11 ianuarie 2023, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a dispus suspendarea judecăţii cauzei, având ca obiect recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 396 din 3 iunie 2022, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi C. şi D..

Măsura suspendării s-a dispus în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părţilor, instanţa reţinând că niciuna din părţi, legal citate, nu a solicitat judecata cauzei în lipsă.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2143 din 15 noiembrie 2023)

Nerespectarea cerinţei de a exista continuitate între actele de procedură. Stingerea procesului în faza în care acesta se găseşte, din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părţii

Prin încheierea de şedinţă din 07 aprilie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea intimatului-reclamant A. în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A şi Statul Român prin Ministerul Transporturilor şi cu intervenientul B., având ca obiect sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 566 alin. (1) teza a III-a din C. civ. prin raportare la dispoziţiile art. 44 alin. (1) – (3) şi art. 16 alin. (1) din Constituţia României, precum şi prin raportare la dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, ca inadmisibilă; a respins cererea de suspendare a judecăţii cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate, ca rămasă fără obiect; a acordat termen în vederea continuării judecăţii la data de 16.06.2022, C20 apel, ora 12:00, cu citarea părţilor.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2090 din 14 noiembrie 2023)

Contestaţie împotriva deciziei privind actul adiţional la C.I.M., ca fiind nelegală şi netemeinică, precum şi a actelor subsecvente, obligarea la plata unei despăgubiri, în urma anularii deciziei, egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, de care ar fi beneficiat salariatul până la momentul judecării definitive și irevocabile a litigiului și reintegrarea reclamantului pe postul deţinut înainte de producerea efectelor deciziei contestate

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmboviţa la 31 martie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A., angajat al Universităţii „Valahia” din Târgovişte, în contradictoriu cu pârâta Universitatea „Valahia” din Târgovişte, în baza art. 268 din Codul Muncii a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 520 din 28 februarie 2020 privind actul adiţional din 23 iunie 2013 la C.I.M. nr. 350/01.03.2000, prin care solicită să se dispună; anularea deciziei nr. 520 din 28 februarie 2020 ca nelegală şi netemeinică, precum şi a actelor subsecvente; obligarea la plata unei despăgubiri, în urma anularii deciziei, egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, de care ar fi beneficiat salariatul din momentul pana la momentul judecării definitive si irevocabile a acestui litigiu – art. 80 alin. (1); obligarea pârâtei la reintegrarea pe postul deţinut înainte de producerea efectelor deciziei contestate respectiv pe postul de Director General Administrativ; obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate.

Prin sentinţa civilă nr. 1213 din 22 septembrie 2020, Tribunalul Dâmboviţa a admis în parte cererea formulată de reclamant, a anulat decizia nr. 520 din 28 februarie 2020, a obligat pârâta la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, de care ar fi beneficiat reclamantul din momentul încetării numirii în funcţia prevăzută în decizia nr. 520/2020, până la momentul judecării definitive a prezentului dosar, a dispus reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută anterior emiterii deciziei nr. 520/2020 şi a obligat pârâta la plata sumei de 3000 RON cheltuieli de judecată către reclamant.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel pârâta Universitatea Valahia din Târgovişte, în cadrul căreia a solicitat suspendarea executării provizorii a sentinţei apelate, până la soluţionarea definitivă a cauzei, şi încuviinţarea provizorie a cererii de suspendare a executării provizorie a sentinţei apelate, pronunţată în prezenta cauză, până la soluţionarea cererii de suspendare formulată anterior.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2235 din 21 octombrie 2021)

Cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond. Motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare

Prin decizia civilă nr. 85 din 26 februarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Buzău a respins, ca nefondat, apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 3982 din 19 iulie 2019, pronunţate de Judecătoria Buzău, de către apelantul-reclamant A., în contradictoriu cu intimatul-pârât B.; a respins cererea intimatului-pârât privind cheltuielile de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 181 din 7 februarie 2023)

Perimarea. Sancţiune ce se răsfrânge asupra întregii activităţi judiciare determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea litigiului dedus judecăţii

Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă s-a înregistrat, la 6 iulie 2022, cererea de recurs formulată de pârâtul A. împotriva deciziei civile nr. 644 din 15 iunie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Prin rezoluţia din 17 noiembrie 2022 s-a stabilit termen pentru soluţionarea recursului la 9 februarie 2023, când judecata cauzei a fost suspendată, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., faţă de lipsa părţilor, precum şi de împrejurarea că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., cauza a primit termen la 15 noiembrie 2023 pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2146 din 15 noiembrie 2023)

Întreruperea termenului de perimare. Îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării litigiului de către partea care justifică un interes

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 24.06.2019 sub nr. x/2019, reclamanta A. a formulat cerere de ridicare provizorie a popririi de 30.000 euro (135.000 RON plus 981 RON), impuse ilegal de Primăria Municipiului Bucureşti, care a trimis băncilor doar un contract de concesiune de 29 euro/an şi garanţie 118 RON achitat la zi, actul adiţional de 1.077 euro/an şi garanţie de 300 euro.

La data de 09.07.2019 şi 11.07.2019, prin serviciul registratură, reclamanta a depus cerere precizatoare prin care a învederat că înţelege să se judece în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Bucureşti, respectiv că obiectul cererii este ridicare poprire asiguratorie, care nu-şi are rostul la un act adiţional cu vicii ascunse şi plătit deja de două ori în anul 2018.

În drept, au fost indicate prevederile art. 970, art. 953 şi art. 958 C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din 24.07.2019, pronunţată în dosarul x/2019 de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată din oficiu, şi s-a respins cererea formulată de către reclamantă ca inadmisibilă.

În cadrul soluţionării apelului declarat de reclamantă împotriva acestei încheieri, înregistrat pe rolul Tribunalul Bucureşti sub nr. x/2019, reclamanta A. a formulat cerere de recuzare a completului de judecată Apel U6.

Prin încheierea din data de 15.06.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, s-a admis excepţia netimbrării, invocată din oficiu şi a fost anulată cererea de recuzare, formulată de petenta A., ca netimbrată.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs recurenta-petentă A..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă sub nr. de dosar x/2019, iar prin încheierea din 26 ianuarie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a în dosarul nr. x/2019, a suspendat judecata cererii de recurs formulate împotriva încheierii din data de 15.06.2020 de respingere a cererii de recuzare, în baza dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 595 din 22 martie 2022)

Analiza recursului sub aspectul posibilităţii de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de lege. Sancțiunea nulității recursului

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la 15 iunie 2018, sub nr. x/2018, revizuentul A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 720/30.03.2016 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2013, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin încheierea pronunţată la 12 noiembrie 2018, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în temeiul prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea cererii de revizuire, pentru lipsa părţilor.

Ulterior, prin încheierea din 16 septembrie 2019, la solicitarea revizuentului şi în temeiul art. 415 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol.

Prin încheierea din 14 octombrie 2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a dispus suspendarea cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. x/2018 al Curţii Militare de Apel Bucureşti.

La 1 februarie 2021, revizuentul a solicitat repunerea cauzei pe rol şi introducerea în cauză a numiţilor B. şi C., în calitate de moştenitori ai intimatului D., decedat la 29 decembrie 2020 şi a arătat că dosarul penal a fost soluţionat, în mod definitiv.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 581 din 17 martie 2022)

Crere privind anularea deciziei de concediere/sancţionare, în mod netemeinic şi nelegal şi, pe cale de consecinţă reintegrarea reclamantei pe postul şi funcţia deţinute anterior emiterii acestei decizii. Constatarea recursului declarat ca fiind perimat de drept

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă, sub nr. x/2015, reclamanta A., a solicitat:

– I. anularea deciziei de concediere/sancţionare, emisă la data de 11.05.2015 de societatea B. S.R.L. în mod netemeinic şi nelegal şi, pe cale de consecinţă reintegrarea reclamantei pe postul şi funcţia deţinute anterior emiterii acestei decizii, şi obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, precum şi cu toate sporurile şi drepturile de care ar fi beneficiat dacă nu ar fi fost concediată, pentru perioada 11.05.2015 şi până la data punerii efective în executare a hotărârii ce se va pronunţa; de asemenea, anularea celor 88 de ore nemotivate apărute în fluturaşul său de salariu pe luna aprilie 2015.

– II. obligarea societăţii să-i achite diferenţa de despăgubire în cuantum de 8.899 RON, aferentă perioadei 22.10.2013 – 31.07.2014, conform sentinţei civile nr. 1837/PI/03.07.2014, pronunţate de Tribunalul Timiş, în dosarul nr. x/2013 şi a sumei de 3.580 RON, reprezentând onorariul de expert contabil.

– III. obligarea societăţii să-i acorde efectuarea concediilor de odihnă aferente anilor 2009, 2010, 2011 şi 2012.

– IV. obligarea societăţii să-i corecteze fluturaşul de salariu pe luna octombrie 2014, respectiv la rubrica ore standard 72 ore în loc de 64 ore şi la rubrica zile de concediu medical, 14 zile în loc de 15 zile, precum şi obligarea societăţii pârâte la înregistrarea unei declaraţii rectificative aferente lunii octombrie 2014, cu modificările de mai sus.

– V. obligarea societăţii să-i corecteze fluturaşul de salariu pentru luna aprilie 2015, la rubrica privind zilele de concediu de odihnă rămase, 25 de zile în loc de 23 de zile.

– VI. obligarea societăţii să-i recalculeze toate drepturile salariale începând cu data de 01 august 2014 având în vedere salariul de bază de 1.907 RON brut, începând cu data de 01.09.2014 având în vedere salariul de bază de 2.037 RON brut şi începând cu data de 01.12.2014 având în vedere salariul de bază de 2.067 RON brut.

– VII. obligarea societăţii la plata unor daune morale în sumă de 150.000 RON pentru prejudiciul material în sumă de 8.899 RON neachitat conform sentinţei civile nr. 1837/PI/03.07.2014 pronunţate de Tribunalul Timiş, în dosarul nr. x/2013, şi prejudiciul moral suferit ca urmare a modului vădit abuziv în care societatea a înţeles să pună în aplicare sentinţa civilă menţionată, conform solicitărilor anterioare ale reclamantei.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1274 din 24 mai 2022)

Cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii fără solicitarea judecării cauzei în lipsă. Sancţiunea perimării contestaţiei în anulare

Prin decizia nr. 4439 din data de 11 decembrie 2018, Înalta Curte de Casţie şi Justişie, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 3579 din 15 noiembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal şi, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat reprezentantului legal al societăţii A. S.R.L., B., o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.

Împotriva acestei decizii S.C. A. S.R.L. a formulat contestaţie în anulare, întemeiată în mod formal pe dispoziţiile art. 508 alin. (4), art. 503 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 991 din 17 februarie 2022)

Cerinţa motivării recursului. Formularea criticilor de nelegalitate prin raportare directă la soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată

Prin încheierea din 15 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor, suspendarea recursului declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 43 din 19 ianuarie 2021, pronunţate de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul B., în cauza având ca obiect acţiune în răspundere civilă delictuală.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 965 din 5 mai 2022)

Perimarea de drept. Cerere de reformare sau de retractare rămasă în nelucrare, timp de 6 luni, din motive imputabile părţii

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 14 aprilie 2020, revizuentul A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 780 din 19 martie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă în dosarul nr. x/2019.

Prin decizia nr. 780 din 19 martie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 10 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Prin rezoluţia din 3 iunie 2020, Completul nr. 5 a fixat termen la 5 noiembrie 2020, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării cererii de revizuire. Prin încheierea din 5 noiembrie 2020 s-a dispus amânarea cauzei la 14 ianuarie 2021, în vederea soluţionării declaraţiilor de abţinere formulate de doamnele judecătoare B., C. şi D..

Prin încheierea din camera de consiliu din 18 decembrie 2020 s-a preschimbat, din oficiu, termenul de judecată de la 14 ianuarie la 22 aprilie 2021.

Prin încheierea din 22 aprilie 2021 s-a dispus suspendarea judecăţii cererii de revizuire pentru lipsa părţilor, în conformitate cu art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La 17 aprilie 2022, în baza referatului întocmit de grefă, a fost acordat termen de judecată, din oficiu, pentru 31 martie 2022, în vederea discutării perimării.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 728 din 31 martie 2022)

Lipsa motivelor de nelegalitate din cererea de recurs. Anularea recursului declarat

Prin încheierea din data de 13 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a dispus suspendarea judecăţii cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 270 din 17 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, potrivit dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că revizuentul nu a cerut judecarea cauzei în lipsă şi nici nu s-a prezentat la termenul de judecată stabilit.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2329 din 10 noiembrie 2021)