Criticarea sentinţei instanţei de fond sub aspectul soluţiei pronunţate asupra excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune. Respingerea recursului ca fiind nefondat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, la 23 august 2021, sub nr. x/2021, reclamantul Ministerul Finanţelor, în reprezentarea Statului Român, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, obligarea acesteia la plata sumei de 491.996 RON, reprezentând diferenţa dintre valoarea de 921.729 RON (preţul imobilului stabilit prin raportul de evaluare), şi valoarea de 429.733 RON, reprezentând preţul stabilit prin raportul întocmit cu respectarea standardelor internaţionale de evaluare a imobilului în suprafaţă de 153,63 mp şi casă, situat în Bucureşti, Şoseaua Colentina 3C, actualizată cu indicele de inflaţie, de la data emiterii titlurilor de conversie, până la data plăţii efective; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculate de la data emiterii titlului de conversie, până la data plăţii.

Pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, argumentând că momentul curgerii termenului de prescripţie extinctivă este reprezentat de întocmirea raportului de evaluare de către experţii autorizaţi în calitate de prepuşi ai săi, cât şi de omologarea de către ANRP a raportului de evaluare nr. x din 12 august 2010 în dosarul nr. x C. civ., ce a condus la emiterea deciziei nr. 8925 din 7 octombrie 2010. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiate.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1428 din 28 septembrie 2023)

Excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune. Răspunderea Statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 9 septembrie 2020 pe rolul Tribunalului Iaşi, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor au solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 535.000 euro, reprezentând daune materiale (400.000 euro valoare imobil + 135.000 euro lipsa de folosinţa) şi a sumei de 150.000 euro, reprezentând daune morale in conformitate cu dispoziţiile art. 52 alin. (3) din Constituţia României şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la CEDO.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1380 din 27 septembrie 2023)

Solicitare privind constatarea existenţei dreptului de proprietate cu privire la un imobil compus din teren şi construcţie şi dispunerea înscrierii în cartea funciară a dreptului astfel constatat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la 20 noiembrie 2019, reclamantul Municipiul Cluj-Napoca prin Primar a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâtele Compania de Apă Someş S.A. şi A. S.R.L. să constate că Municipiul Cluj-Napoca are calitate de proprietar asupra imobilului teren şi parte a construcţiilor aflate în Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, înscris iniţial în CF x Cluj, nr. top. x şi y, actualmente înscris în CF nr. x Cluj-Napoca nr. cadastral x (doar teren) şi CF nr. x Cluj-Napoca nr. cadastral x (teren şi construcţii: C1, C2), să dispună intabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor mai sus amintite în favoarea Municipiului Cluj-Napoca, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată în caz de opunere.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 89, art. 555 C. civ., art. 35 C. proc. civ. şi în subsidiar art. 563 C. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2004 din 25 octombrie 2022)

Solicitare privind recunoaşterea, pe teritoriul României, a efectelor hotărârii de divorţ pronunţate între sora defunctă a recurentei-reclamante şi pârâtul-intimat. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiş sub nr. x/2020, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a formulat o cerere prin care a solicitat recunoaşterea hotărârii de divorţ emise la data de 10.03.1994 de către Instanţa pentru probleme de familie din Sydney, Australia, în dosarul nr. x 6780/93, pentru a produce efecte pe teritoriul României.

Cererea a fost întemeiată în drept pe art. 1095 şi următoarele C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 442 din 1 martie 2022)

Apel declarat împotriva încheierii prin care s-a soluţionat cererea de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul sentinţei. Recurs respins ca fiind nefondat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 noiembrie 2018 pe rolul Tribunalului Satu Mare, secţia civilă, sub nr. x/2018, reclamanţii A., B., C., D., E., F., A., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. şi T. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta U. S.A. Bucureşti, obligarea pârâtei la plata, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ca urmare a decesului victimei V., a următoarelor sume: 200.000 euro pentru fiecare în parte, cu titlu de daune morale, pentru reclamanţii A., B., C., D., E., copiii victimei; 100.000 euro pentru fiecare în parte, cu titlu de daune morale, pentru reclamanţii F., A., H., I., G., J., K., L., nepoţii victimei; 150.000 euro pentru fiecare în parte, cu titlu de daune morale, pentru reclamanţii M., N., O., P., fraţii victimei; 19.347,11 RON cu titlu de daune materiale pentru reclamantul A., fiul victimei, care a suportat majoritatea cheltuielilor ce au urmat decesului; 150.000 euro cu titlu de daune morale şi 25.404,09 RON cu titlu de daune materiale pentru reclamanta Q.; 70.000 euro cu titlu de daune morale şi 918.12 RON cu titlu de daune materiale pentru reclamanta R.; 30.000 euro cu titlu de daune morale şi 603,19 RON cu titlu de daune materiale pentru reclamanta S.; 60.000 euro cu titlu de daune morale şi 210.83 RON cu titlu de daune materiale pentru reclamanta T.; cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 5 din 18 ianuarie 2022)

Cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând contravaloare lucrări executate, precum şi la plata cheltuielilor de judecată. Admiterea recursului declarat, casarea cauzei și trimiterea spre o nouă judecată instanţei de apel

Prin cererea înregistrată la data de 9 noiembrie 2016 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă sub nr. de dosar x/2016, reclamanta A. S.A., prin administrator judiciar B.., a chemat în judecata pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. şi a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 6.922.739,77 RON cu T.V.A. inclus, reprezentând contravaloare lucrări executate, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1.851-1.856 C. civ.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 607 din 15 martie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Apel. Invocarea în apel a excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată. Condiții și efecte

Excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată este o excepţie absolută care poate fi invocată de parte sau de instanţă în orice stare a procesului, chiar şi înaintea instanţei de recurs.
În cazul în care excepția inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată a fost invocată ca motiv de apel în calea de atac prevăzută de lege în cadrul primului ciclu procesual, fiind analizată de instanța de apel în limitele expres stabilite de către apelantă, nu poate fi reţinută o încălcare a principiului contradictorialității ori al celui privind respectarea dreptului la apărare, în condițiile în care intimații-reclamanți au avut posibilitatea să formuleze apărări și să propună probe.

(I.C.C.J., secția a II-a civilă, decizia nr. 1951 din 14 octombrie 2020)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Hotărâre judecătorească. Încălcarea dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. Efecte

Conform art. 425 alin. (1) lit. b) C.proc.civ., considerentele vor cuprinde obiectul cererii, susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor. Aşadar, instanţa trebuie să arate obligatoriu fiecare capăt de cerere şi apărările părţilor, probele care au fost administrate, cu menţionarea motivelor pentru care unele au fost reţinute, iar altele înlăturate, excepţiile invocate şi soluţionarea acestora, normele juridice aplicate la situaţia de fapt stabilită.
O motivare implicită a unor capete de cerere ori cereri adiţionale sau incidentale nu este permisă, constituind o nerespectare a dispoziţiilor art. 425 alin. (1) C.proc.civ., deoarece soluţia dată fiecărei cereri ce a făcut obiectul judecăţii trebuie să se regăsească şi să îşi aibă fundamentarea în considerentele hotărârii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1025 din 15 mai 2019)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Hotărâre judecătorească. Încălcarea dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. Efecte

Conform art. 425 alin. (1) lit. b) C.proc.civ., considerentele vor cuprinde obiectul cererii, susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor. Aşadar, instanţa trebuie să arate obligatoriu fiecare capăt de cerere şi apărările părţilor, probele care au fost administrate, cu menţionarea motivelor pentru care unele au fost reţinute, iar altele înlăturate, excepţiile invocate şi soluţionarea acestora, normele juridice aplicate la situaţia de fapt stabilită.
O motivare implicită a unor capete de cerere ori cereri adiţionale sau incidentale nu este permisă, constituind o nerespectare a dispoziţiilor art. 425 alin. (1) C.proc.civ., deoarece soluţia dată fiecărei cereri ce a făcut obiectul judecăţii trebuie să se regăsească şi să îşi aibă fundamentarea în considerentele hotărârii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1025 din 15 mai 2019)