Drept Civil şi Procesual Civil, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Stabilirea momentului subiectiv al cunoașterii prejudiciului în evaluarea termenului de prescripție a acțiunii în regres. Condițiile de admisibilitate a apelului declarat de chemata în garanție împotriva considerentelor sentinței

Posted on by Redacția ProLege

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a Civilă, la data de 07 iulie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul Statul Român prin Ministerul Finanţelor a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând diferenţa dintre valoarea stabilită cu respectarea standardelor internaţionale de evaluare a imobilului teren în suprafaţă de 1800 mp situat în Bucureşti, str. x, şi valoarea de 3.230.000 RON reprezentând preţul imobilului stabilit prin raportul de evaluare nr. x/26.06.2009, adică suma de 1.859.539 RON, actualizată cu indicele de inflaţie de la data emiterii titlului de conversie şi până la data plăţii efective, precum şi la plata dobânzii legale calculate de la data emiterii titlului de conversie şi până la data plăţii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 941 din 9 aprilie 2024)

Continue reading →
Drept Civil şi Procesual Civil, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Critici referitoare la nelegala constituire a completului de judecată ca urmare a neparticipării procurorului la judecata apelului. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat

Posted on by Redacția ProLege

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj – secţia civilă, la data de 05 iunie 2020, sub dosar nr. x/2020, reclamanţii A. şi B. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Cluj-Napoca, prin primar, şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca să se constate nulitatea absolută a donaţiei materializată prin Oferta de donaţie autentificată sub nr. x de către notar public C., rectificată prin încheierea nr. 6/28.03.2016, şi Declaraţia de acceptare a donaţiei autentificată sub nr. x/15.07.2016 de către notar public C.; să se constate că a avut loc o expropriere de fapt în ceea ce priveşte: imobilul situat în intravilanul mun. Cluj-Napoca, în suprafaţă de 42 mp, înscris în CF nr. x, cu nr. cad. x; imobilul situat în intravilanul mun. Cluj-Napoca, în suprafaţă de 140 mp, înscris în CF nr. x, cu nr. cad. x; imobilul situat în intravilanul mun. Cluj-Napoca, în suprafaţă de 64 mp, înscris în CF nr. x, cu nr. cad. x şi imobilul situat în intravilanul mun. Cluj-Napoca, în suprafaţă de 67 mp, înscris în CF nr. x, cu nr. cad. x, respectiv să fie obligat pârâtul Municipiul Cluj-Napoca la acordarea unei juste despăgubiri, reprezentând contravaloarea imobilelor expropriate, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au invocat art. 44 din Constituţia României, art. 858, art. 1179, art. 1236-1237, art. 1325 C. civ. şi Legea nr. 33/1994.

Prin încheierea din data de 01 octombrie 2020, Tribunalul Cluj – secţia civilă a respins excepţia netimbrării, invocată de pârâţi prin întâmpinare.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 663 din 27 aprilie 2023)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Cerere de suspendare a executării provizorii formulată pe calea ordonanței președințiale. Competență materială

Posted on by Redacția ProLege

Cererea de ordonanță președințială formulată în temeiul art. 450 alin. (5) NCPC prin care se solicită suspendarea provizorie a executării sentinței până la soluționarea cererii de suspendare a executării provizorii are un caracter incidental în conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (6) din același cod, care prevăd că cererile incidentale sunt cele formulate în cadrul unui proces aflat în curs de desfăşurare. O astfel de cerere, fiind aferentă apelului, nu poate fi formulată separat, pe cale principală, neavând o existență de sine stătătoare. În virtutea acestui caracter exclusiv incidental şi ca efect al prorogării legale de competenţă, prin derogare de la dispozițiile art. 998 NCPC, potrivit cărora cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţate în primă instanţă asupra fondului dreptului, cererea prevăzută de art. 450 alin. (5) se judecă de instanţa de apel, care, potrivit prevederilor alin. (3) al aceluiași articol, soluționează cererea principală de suspendare a executării provizorii a sentinței apelate.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1503 din 5 octombrie 2017 )

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Litigiu de muncă. Cerere de intervenție în interes propriu. Disjungere. Domiciliul intervenientului situat în raza teritorială a unei altei instanțe. Prorogare legală de competență

Posted on by Redacția ProLege

Prorogarea legală de competenţă produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent dacă cererea principală şi cererea de intervenţie în nume propriu se soluţionează concomitent ori se procedează la disjungerea cererii de intervenţie şi formarea unui nou dosar. Prin urmare, în raport cu aceste dispoziții legale, judecarea cererii de intervenţie în nume propriu revine instanţei competente să soluţioneze cererea principală, chiar dacă, avându-se în vedere domiciliul intervenientului şi dispoziţiile art. 269 alin. (2) Codul muncii, aceasta ar fi fost de competenţa teritorială a altei instanțe, dacă s-ar fi formulat pe cale principală.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 67 din 13 ianuarie 2017)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Renunțarea la cererea principală de chemare în judecată. Cerere reconvențională. Prorogare legală de competență

Posted on by Redacția ProLege

Prorogarea legală de competenţă prevăzută de dispozițiile art. 123 alin. (1) NCPC produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent dacă cererea principală şi cererea reconvenţională se soluţionează concomitent ori se procedează la disjungerea cererii reconvenţionale şi formarea unui nou dosar, întrucât – chiar prin judecarea sa separată – cererea reconvenţională păstrează caracterul incidental în raport cu cererea principală, dobândit prin formularea cererii în condiţiile art. 209 NCPC, neputând fi considerată o cerere introductivă de instanţă, în sensul art. 30 alin. (3) NCPC. Astfel, din moment ce instanța a constatat, la primul termen de judecată fixat după încheierea etapei regularizării, că este competentă a soluţiona cererea principală şi a luat act de renunţarea reclamantei la judecarea acesteia, a rămas învestită şi cu soluţionarea cererii reconvenţionale, înregistrată separat, fără a fi posibilă, în noul dosar format, verificarea distinctă a competenţei de soluţionare a acestei cereri incidentale.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 222 din 23 ianuarie 2015)

Continue reading →