Constatarea nulității recursului ca urmare a nemotivării în termen legal și a nepotrivirii criticilor cu motivele de casare prevăzute de lege

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 21.02.2018 pe rolul Judecătoriei Tulcea, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Crişan, prin Primar, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcţia Silvică Tulcea, obligarea acesteia să lase în paşnică folosinţă şi proprietate terenul în suprafaţă de 69.704 mp situat în jud. Tulcea, T36, parcelele x, drum 247, drum 247/1, 10.784 mp T33 şi T34, parcelele x, drum 243,94 mp, drum în parcela DR 243, precum şi suprafaţa de 5.552 mp situată în comuna Crişan, T33, parcelele 242 şi 243, cu consecinţa obligării la sistarea lucrărilor de împădurire care afectează suprafeţele de teren ce fac obiectul acţiunii în revendicare.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 563 şi urm. C. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1208 din 24 aprilie 2024)

Solicitare privind constatarea existenţei dreptului de proprietate cu privire la un imobil compus din teren şi construcţie şi dispunerea înscrierii în cartea funciară a dreptului astfel constatat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la 20 noiembrie 2019, reclamantul Municipiul Cluj-Napoca prin Primar a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâtele Compania de Apă Someş S.A. şi A. S.R.L. să constate că Municipiul Cluj-Napoca are calitate de proprietar asupra imobilului teren şi parte a construcţiilor aflate în Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, înscris iniţial în CF x Cluj, nr. top. x şi y, actualmente înscris în CF nr. x Cluj-Napoca nr. cadastral x (doar teren) şi CF nr. x Cluj-Napoca nr. cadastral x (teren şi construcţii: C1, C2), să dispună intabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor mai sus amintite în favoarea Municipiului Cluj-Napoca, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată în caz de opunere.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 89, art. 555 C. civ., art. 35 C. proc. civ. şi în subsidiar art. 563 C. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2004 din 25 octombrie 2022)

Accesiunea imobiliară artificială. Dovada contrară a existenţei unei convenţii în virtutea căreia proprietarul terenului a permis edificarea construcţiei de către o altă persoană pe terenul său

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 09 martie 2020, ca urmare a declinării competenţei de către Judecătoria Constanţa prin sentinţa civilă nr. 1499/14.02.2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. şi C., constatarea dobândirii în timpul căsătoriei cu pârâtul B., în codevălmăşie, a dreptului de proprietate asupra construcţiei situată în oraşul Ovidiu, jud. Constanţa, precum şi a dreptului de folosinţă asupra terenului aferent acestei construcţii, prin recunoaşterea dreptului de superficie.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1116 din 19 mai 2022)

Criticarea respingerii ca inadmisibilă a cererii în constatarea existenţei dreptului la despăgubiri sau compensaţii. Recurs nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia I civilă la data de 06.03.2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor-Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003: să se constate existenta dreptului său, în temeiul Legii nr. 290/2003 cu modificările şi completările ulterioare, la despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietate până în anul 1940 de către autorii săi B. şi C. (bunicii paterni) refugiaţi din localitatea Storojineţ Bucovina de Nord, respectiv, o casă de cărămidă cu două nivele în suprafaţă de 1920 mp, suprafaţa locuibilă 334 mp, suprafaţa comercială -2″120 mp, 10 camere şi 2 apartamente, acoperită cu material refractor, magazie de lemn şi 10 prăjini de pământ ca urmare a părăsirii forţate din anul 1940, conform cererilor formulate in acest scop si dovezilor prezentate; anularea deciziilor de validare, a hotărârii nr. 185/2006 emisă de Instituţia Prefectului Judeţului Suceava, ordinul nr. 1280/2007 şi nr. 687/02.07.2017 emise de A.N.R.P, prin care au fost respinse cererile nr. x/2003 şi nr. y/2004 formulate în temeiul Legii nr. 290/2003 de către reclamant; obligarea pârâtei la emiterea deciziei de acordare a despăgubirilor pe numele reclamantului pentru proprietăţile arătate la primul capăt al cererii, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a soluţiei pronunţate în prezentul dosar.

În drept, a invocat art. 35, art. 194 şi urm. N C. proc. civ., art. 2502 alin. (2) pct. 2 N C. civ., art. 509 alin. (1) pct. 5 N C. proc. civ., Legea nr. 290/2003, art. 2, art. 17 alin. (1) lit. c) şi f) din H.G. nr. 1120/2006, Constituţia României – art. 16 şi art. 46.

Pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţia tardivităţii introducerii cererii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1261 din 9 iunie 2021)

Motivarea contradictorie a respingerii criticilor din apel vizând inadmisibilitatea şi lipsa de interes în promovarea acţiunii reclamantei. Recurs respins ca nefondat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 04 februarie 2020 pe rolul Tribunalului Cluj, sub nr. x/2020, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, să se constate că, în calitate de succesoare, prin reorganizare a fostului Oficiu Farmaceutic Regional Cluj, este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului apartamentul nr. x înscris în CF vechi nr. x Indiv Dej, Cartea Funciară nr. x Dej, nr. top: x, situat în Oraşul Dej, judeţul Cluj, compus din construcţie – farmacie cu 5 încăperi, cu cota de 23,3/100, parte din părţile indivize comune şi asupra terenului aferent apartamentului înscris în CF x Dej, CF vechi x Dej cota de 23,3/100; să se dispună intabularea în Cartea Funciară nr. x Dej, în Cartea Funciară nr. x Dej şi în Cartea Funciară nr. x-CI în favoarea reclamantei a dreptului de proprietate mai sus indicat.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1181 din 26 mai 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Acţiune în constatarea dreptului de proprietate. Caracter subsidiar. Inadmisibilitate

Împrejurarea că reclamantul a uzat, fără succes, de calea acţiunii în realizare (în revendicare) anterior promovării acţiunii în constatare, nu înseamnă că aceasta din urmă îşi pierde caracterul subsidiar, faţă de dispozițiile art. 35 C.proc.civ. care stabilesc expres că o asemenea cerere nu poate fi primită dacă „partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”.
Întrucât reclamantul a avut la dispoziţie o asemenea acţiune în realizarea dreptului, pe care a şi promovat-o, indiferent de rezultatul judecăţii acesteia, acţiunea în constatarea aceluiaşi drept îşi păstrează caracterul subsidiar şi deci, inadmisibil, în contextul existenţei unei reglementări a mijlocului procedural concret de realizare a dreptului.

(ICCJ, Secţia I civilă, decizia nr. 2406 din 7 decembrie 2022)

Procedura acţiunii în constatarea existenţei unui drept. Înrăutăţirea situaţiei părţii în propria cale de atac faţă de aceea din hotărârea atacată. Respingerea recursului ca neîntemeiat

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia I civilă la data de 06.03.2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor-Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003: să se constate existenta dreptului său, în temeiul Legii nr. 290/2003 cu modificările şi completările ulterioare, la despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietate până în anul 1940 de către autorii săi B. şi C. (bunicii paterni) refugiaţi din localitatea Storojineţ Bucovina de Nord, respectiv, o casă de cărămidă cu două nivele în suprafaţă de 1920 mp, suprafaţa locuibilă 334 mp, suprafaţa comercială -2″120 mp, 10 camere şi 2 apartamente, acoperită cu material refractor, magazie de lemn şi 10 prăjini de pământ ca urmare a părăsirii forţate din anul 1940, conform cererilor formulate in acest scop si dovezilor prezentate; anularea deciziilor de validare, a hotărârii nr. 185/2006 emisă de Instituţia Prefectului Judeţului Suceava, ordinul nr. 1280/2007 şi nr. 687/02.07.2017 emise de A.N.R.P, prin care au fost respinse cererile nr. x/2003 şi nr. y/2004 formulate în temeiul Legii nr. 290/2003 de către reclamant; obligarea pârâtei la emiterea deciziei de acordare a despăgubirilor pe numele reclamantului pentru proprietăţile arătate la primul capăt al cererii, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a soluţiei pronunţate în prezentul dosar.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1261 din 9 iunie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Accesiune reală imobiliară artificială. Acțiuni în constatare formulate, succesiv, cu privire la aceeași suprafață de teren. Incidența dispozițiilor art. 431 NCPC. Condiții și efecte

Respectarea principiului autorității de lucru judecat presupune, în ideea asigurării stabilității raporturilor juridice, ca o chestiune litigioasă, o dată tranșată de instanță, să nu mai poată fi adusă înaintea unei noi judecăți.
În cazul în care fundamentul a două acțiuni în constatare îl constituie accesiunea imobiliară cu privire la aceeași suprafață de teren, ca și causa debendi, operațiunea de comparare a titlurilor fiind exclusiv un procedeu tehnico-juridic, o modalitate de administrare și evaluare a probei cu înscrisuri, prin intermediul cărora se urmărește atingerea aceluiași scop al acțiunii (causa petendi), respectiv recunoașterea dreptului de proprietate asupra aceluiași teren, este corectă reținerea de către instanță a incidenței dispozițiilor art. 431 C. proc. civ. În această situație, există identitatea de cauză impusă de art. 431 C. proc. civ., întrucât singurele diferențe dintre cele două acțiuni în legătură cu care s-a analizat și reținut autoritatea de lucru judecat se situează în plan probator, în condițiile în care, pentru obținerea aceluiași rezultat (causa petendi), adică pentru recunoașterea dreptului de proprietate pentru aceeași suprafață de teren, partea a uzat în primul proces de proba cu expertiza tehnică judiciară, iar în al doilea de proba constând în compararea titlurilor de proprietate ale părților litigante.

(I.C.C.J., secția a II-a civilă, decizia nr. 1883 din 7 octombrie 2020)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Drept de proprietate dobândit ope legis. Acţiune în constatare interogatorie. Interes actual

Titularul dreptului de proprietate izvorât din lege asupra imobilului justifică un interes în promovarea acţiunii în constatare pe temeiul dispoziţiilor art. 35 NCPC, în condiţiile în care nu are un titlu constatator al dreptului său care să-i faciliteze participarea la circuitul juridic civil şi în baza căruia să poată efectua formalităţile de publicitate imobiliară. Aceasta întrucât dispozițiile art. 24 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, prin care sunt stipulate condiţiile înscrierilor în cartea funciară, prevăd în alin. (3) că pentru înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară este nevoie de constatarea acestuia printr-un înscris autentic sau hotărâre judecătorească.

(ICCJ, secția I civilă, decizia nr. 956 din 27 mai 2020)