Monthly Archives: februarie 2024

Cerere privind obligarea pârâților la recalcularea indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi a celorlalte drepturi aferente salariilor individuale ale fiecăruia dintre reclamanţi și dispunerea recunoaşterii stării de discriminare în care se află din punct de vedere salarial

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la 29 iulie 2022, sub nr. x/2022, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., personal auxiliar de specialitate şi conex în cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, să se dispună recunoaşterea stării de discriminare în care se află din punct de vedere salarial în raport cu personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. şi obligarea Curţii de Apel Bucureşti la recalcularea indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi a celorlalte drepturi aferente salariilor individuale ale fiecăruia dintre reclamanţi, având în vedere funcţia deţinută, conform prevederilor Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016 începând cu data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 27/2006 (1 august 2016) şi în continuare şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, cu luarea în considerare a coeficientului de multiplicare corespunzător avut în vedere la calculul indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a celorlalte drepturi salariale aferente ale personalului auxiliar de specialitate şi conex din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., aşa cum au fost prevăzute de O.U.G. nr. 27/2006; repararea prejudiciului produs prin neaplicarea dispoziţiilor legale mai sus arătate, constând în plata diferenţei dintre indemnizaţia de încadrare calculată potrivit modalităţii de calcul arătată mai sus şi indemnizaţia de încadrare plătită efectiv; obligarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti la plata în favoarea reclamanţilor a diferenţelor de drepturi salariale rezultate din recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente, având în vedere funcţia deţinută, prin raportare la nivelul indemnizaţiei personalului auxiliar şi conex din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., pentru perioada efectiv lucrată, începând cu 1 august 2016 şi în continuare, până la încetarea condiţiilor legale de acordare; actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică şi prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind diferenţele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate reclamanţilor până la plata efectivă a sumelor cuvenite solicitate anterior.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2015, şi cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 şi Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale a României, O.U.G. nr. 20/2016, dispoziţiile Legii nr. 330/2009, Legii nr. 285/2010, Legii nr. 283/2011, O.U.G. nr. 19/2012, O.U.G. nr. 84/2012, O.U.G. nr. 103/2013, O.U.G. nr. 83/2014, Legii nr. 71/2015, O.U.G. nr. 57/2015, O.U.G. nr. 20/2016, O.U.G. nr. 9/2017 şi ale Legii cadru nr. 153/2017, invocate în cuprinsul cererii, art. 1531 şi art. 1535 C. civ. precum şi pe dispoziţiile art. 166 Codul muncii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 843 din 5 aprilie 2023)

Cerinţele privind admisibilitatea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Constatarea inadmisibilității sesizării instanței de contencios constituțional

Prin încheierea din 14 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen., formulată de contestatorul A..

Pentru a se pronunţa în acest sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reţinut că prin cererea înregistrată sub nr. x/2022 din data de 20 ianuarie 2023, contestatorul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 426 lit. b) C. proc. pen., apreciind că interpretarea jurisprudenţială a art. 426 lit. b) C. proc. pen., conform căreia nu este posibilă analizarea cauzei de încetare a procesului penal decât în limitele legii penale stabilite de instanţa de fond în aplicarea art. 5 din C. pen., încalcă art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale este obligatorie, art. 16 din Constituţia României, republicată, privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 23 alin. (12) din Constituţia României, referitor la stabilirea şi aplicarea pedepsei.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 221 din 15 martie 2023)

[UPDATE: Concluzii] Președintele României. Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 21 februarie 2024

Președintele României a condus, miercuri, 21 februarie 2024, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ce s-a desfășurat la Palatul Cotroceni, principala temă abordată fiind situația de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

Pretinderea greşitei stabiliri a circumstanţelor de fapt ale cauzei ca rezultat al aprecierii eronate a probatoriilor administrate, fapt pentru care instanţa a dat/nu a dat relevanţă anumitor probe. Recurs respins ca nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa la data de 09.05.2018 sub nr. x/2018, astfel cum a fost precizată la 31.05.2018, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii C. şi D., obligarea acestora la plata sumei de 1.000.000 euro cu titlu de daune morale pentru suferinţele morale şi psihice la care au fost supuşi de căre pârâţi datorită expresiilor insultătoare, calomniilor, defăimărilor şi denigrărilor la adresa acestora făcute în faţa unor autorităţi sau numai în faţa celor din comunitate.

În drept, au fost invocate dispozitiile art. 252, art. 253 alin. (4), art. 1357, art. 1349 alin. (1) şi alin. (2), art. 1381 alin. (1) C. civ.

Pârâţii au formulat cerere reconventională prin care au solicitat obligarea reclamanţilor la plata sumei de 1.000.000 de euro, reprezentând prejudiciul moral cauzat ca urmare a suferintelor morale şi psihice pe care le suportă în permanenţă, constând în umilinţă, frică, tristete, stări depresive, nelinişte, stări emoţionale cu impact negativ asupra acestora.

În drept, au fost invocate dispozitiile art. 58, art. 72, art. 74, art. 1349, art. 1357, art. 1358 C. civ.

Prin sentinta nr. 10837/23.10.2018, Judecătoria Constanţa a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei către Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, dosarul fiind înregistrat la data de 5.11.2018.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 704 din 3 mai 2023)

AI și alegerile din 2024: să vezi și să nu crezi

Anul 2024 vine cu un record istoric, aducând în fața urnelor de vot 4 miliarde de cetățeni care își vor alege liderii și reprezentanții. Alegeri pentru diverse funcții vor fi organizate în peste 70 de țări, iar în 23 dintre acestea (inclusiv Statele Unite ale Americii și Rusia), vor avea loc alegeri prezidențiale.

Nedreptate în apel – partea a II-a

Pentru existența unei abateri disciplinare este necesar ca fapta săvârșită de către salariat să se răsfrângă negativ asupra procesului muncii, prin nesocotirea obligației instituite de art. 39 alin. (2) lit. b) din Codul muncii, respectiv încălcarea obligației de a respecta disciplina muncii.

Cazuistică inedită într-o procedură de licitație

Prezentul articol își propune să trateze cazuistica inedită a Curții de Apel București în ceea ce privește o procedură de licitație într-o procedură de reorganizare judiciară în care au fost tratate, în mai multe dosare conexe, anularea caietelor de sarcini, descalificarea pe motiv de lipsă bonitate, abuzul de drept…

Directorul general al APIA, liberalul Ionuț Lupu, a fost demis de ministrul Agriculturii

Negocierile pentru comasarea alegeriIor ar putea intra din nou în impas, susţine presa, după ce Ionuț Lupu, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), propus de PNL a fost demis, marți seară, de către ministrul Agriculturii, Florin Barbu, din partea PSD.

Examenul de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate. Analiza corectitudinii folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat

Prin încheierea penală din data de 06 martie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2021, s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., formulată de petentul A..

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin cererea depusă odată cu cererea de recurs în casaţie, la data de 27 februarie 2023, petentul A. a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., susţinând că acestea contravin prevederilor art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 20 şi art. 21 din Constituţie.

S-a constatat că în prezenta cauză, petentul A. a formulat o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 438 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen. cu argumentarea că textul legal nu prevede ca şi motiv de recurs în casaţie nerespectarea dispoziţiilor privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei în cursul urmăririi penale, atunci când urmărirea penală a fost efectuată de un organ de urmărire penală necompetent material sau după calitate. A mai susţinut că există posibilitatea ca, în situaţia unui proces având ca obiect acordul de recunoaştere a vinovăţiei, să fie pronunţată o hotărâre nelegală, respectiv să fie admis un acord de recunoaştere încheiat de inculpat cu un organ de urmărire penală necompetent material sau după calitatea persoanei.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 209 din 14 martie 2023)