Monthly Archives: februarie 2024

Cerere privind dispunerea recalculării indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente, precum şi repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze reclamanta

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la 21 ianuarie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A., fost judecător în cadrul Tribunalului Prahova, a chemat în judecată pe pârâţii Tribunalul Prahova şi Curtea de Apel Ploieşti, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 605,22 RON, începând cu 01.08.2016, până la data de 01.07.2021, precum şi repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, respectiv obligarea pârâţilor la plata pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul la care este îndreptăţită şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe următoarele dispoziţii: Decizia CCR nr. 794/2016, art. III din O.U.G. nr. 20/2016. art. II alin. (1) din Legea nr. 293/2015. art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 43/2016, art. 253 alin. (1) – (2), art. 266, art. 270, art. 272 şi art. 275 din Codul muncii, prevederile art. 14 din Convenţia europeană a drepturilor omului, precum şi cele statuate prin Deciziile nr. 21/2015 şi nr. 36 din 4 iunie 2018 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 920 din 25 aprilie 2023)

Posibilitatea aplicării pedepsei amenzii pe lângă pedeapsa închisorii. Dispunerea unei măsuri asiguratorii pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare

Prin încheierea penală din data de 14 februarie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în temeiul art. 2502 raportat la art. 249 din C. proc. pen., a constatat legalitatea şi temeinicia măsurilor asigurătorii menţionate în dispozitivul sentinţei penale nr. 176/23.02.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2016. A menţinut măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că în raport de dispoziţiile art. 2502 raportat la art. 249 din C. proc. pen., pentru ca măsurările asigurătorii să fie legal instituite, trebuie respectate următoarele condiţii: să existe o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni; sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi la repararea prejudiciului suferit de persoana vătămată ca urmare a săvârşirii infracţiunii, pentru garantarea executării amenzii penale sau a cheltuielilor judiciare; măsura să fi fost dispusă de organul de urmărire penală (procuror) sau de instanţa de judecată şi bunurile să nu fie exceptate de la instituirea sechestrului.

S-a menţionat că, în cauză, prin sentinţa penală nr. 176/23.02.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2016, împotriva căreia au fost exercitate căile de atac care fac obiectul cauzei de faţă, instanţa de fond a dispus menţinerea sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa DNA din data de 14.05.2016 asupra sumei de 3.000 RON ridicată de la inculpata A. cu ocazia flagrantului şi, în baza art. 292 alin. (4) din C. proc. pen. şi revocarea sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa DNA din data de 03.06.2016 asupra sumelor totale de 13.500 RON, 9.256 USD, 720 euro şi 20 Kuna, ridicate de la inculpatul B. cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la biroul său. Este de menţionat că dispoziţia de revocare a măsurii asiguratorii dispusă prin sentinţă nu are un caracter definitiv, aşa cum rezultă din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 397 alin. (4) din C. proc. pen.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 230 din 20 martie 2023)

Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României – modificare (Legea nr. 20/2024)

În M. Of. nr. 150 din data de 23 februarie 2024 s-a publicat Legea nr. 20/2024 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Critici legate de fondul cauzei, de modalitatea de interpretare a probelor în mai multe dosare avute pe rolul instanţelor, precum şi aspecte legate de cheltuielile de judecată impuse. Constatarea nulității recursului declarat

Prin încheierea de şedinţă din data de 12 octombrie 2021 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă, s-a dispus suspendarea judecării recursului formulat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 301/A/2021 din 02 martie 2021 pronunţate de Tribunalul Vaslui, secţia civilă, în dosarul nr. x/2019 având ca obiect revizuire, intimaţi fiind B., Casa Judeţeană de Pensii Vaslui – Casa locală de Pensii Bârlad, C., D. S.A. Sibiu, E. S.A. Bucureşti. Suspendarea a fost dispusă având în vedere lipsa părţilor la termenul din 12 octombrie 2021, legal citate şi care nu au solicitat judecata cauzei în lipsă.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 778 din 9 mai 2023)

Statutul îngrijitorului la domiciliu

Articolul de față prezintă temeiurile legale în care se poate desfășura îngrijirea pe termen lung pentru persoanele aflate în nevoie, alături de aspecte ale disfuncționalității reglementărilor actuale, care sunt în general centrate doar pe nevoile beneficiarilor, fără a include norme de protecție a lucrătorilor.

Hărţuirea morală la locul de muncă. Reglementare. Elemente. Repere de apreciere a prejudiciului moral

Articolul de față prezintă cadrul de reglementare juridică existent la nivel internațional și național privind hărțuirea morală la locul de muncă. Astfel, autoarea evidențiază modalitățile de acțiune și consecințele acesteia și, în final, conturează anumite criterii pe baza cărora se apreciază prejudiciul moral suferit de un salariat la locul de muncă ca urmare a unor fapte de hărțuire.

Serviciile publice locale și provocările societale

Administrația publică în general, este cea care răspunde nevoilor societății prin modul structural de organizare și funcționare al acesteia și, de aceea a fost definită ca fiind „totalitatea activităților desfășurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și executare în concret a legii și de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public…

Peste 2000 de posturi din Sănătate au fost deblocate

După ce liderii coaliţiei au ajuns la un acord privind comasarea alegerilor locale şi europarlamentare, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că PSD şi PNL ar putea stabili în perioada următoare şi alianţe electorale politice în plan local, în vederea alegerilor, în timp ce liderul PNL, Nicolae Ciucă, afirmă că la nivelul fiecărui partid şi filiale, vor exista strategii specifice. 

Clifford Chance Badea a asistat aranjorii în prima emisiune de obligațiuni verzi lansată de România pe piețele externe, în valoare de 2 miliarde euro

O echipă multijurisdicțională Clifford Chance coordonată de biroul de la București a asistat băncile aranjoare Citi, Erste, HSBC, JP Morgan și Société Générale în cea mai recentă ieșire a statului român pe piețele externe cu două emisiuni de obligațiuni în valoare totală de 4 miliarde euro.

UNBR. Motivarea CCR privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate

Uniunea Națională a Barourilor din România informează despre publicarea, de către Curtea Constituțională a României, a motivării Deciziei nr. 546 din 24 octombrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Aprobarea informaţiilor necesare elaborării planului de recrutare a funcţionarilor publici şi a planului de promovare în funcţii publice de conducere (OPANFP nr. 337/2024)

În M. Of. nr. 148 din data de 22 februarie 2024 s-a publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (OPANFP) nr. 337/2024 privind aprobarea informaţiilor necesare elaborării planului de recrutare a funcţionarilor publici şi a planului de promovare în funcţii publice de conducere, precum şi modalitatea de transmitere a acestora.

Obligaţia instanței de a verifica din oficiu propria competenţă. Condiție impusă a fi îndeplinită la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii

Prin sentinţa nr. 833 din 22.11.2021 Tribunalul Suceava, secţia contencios administrativ a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Suceava, invocată din oficiu şi a declinat competenţa soluţionării acţiunii în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă – contencios administrativ şi fiscal, în considerarea domiciliului reclamantei şi a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004.

Investit prin declinare, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă-contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 8/c.a. din 13 ianuarie 2022, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii B. S.R.L. Suceava, Primarul Municipiului Suceava si Primăria Suceava în favoarea Tribunalului Suceava- sectia contencios administrativ şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1249 din 2 martie 2022)

Contestație la executare îndreptată contra hotărârii penale. Imposibilitatea includerii în categoria căilor de atac. Contestație respinsă ca fiind inadmisibilă

La data de 28 februarie 2023, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestaţia la executare formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 446/RC din data de 10 decembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2010.

În acest sens, contestatorul a solicitat ca, în temeiul dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casatie si Justiţie să dispună lămurirea deciziei penale nr. 446/RC pronunţată la data de 10 decembrie 2018, în dosarul nr. x/2014, cu privire la considerentele determinante ale soluţiei de respingere de la pagina 20, al 7-lea şi al 8-lea aliniat, respectiv:

„Prin raportare la situaţia de fapt reţinută în cauză, în mod corect s-a constatat de către instanţa de apel îndeplinirea elementelor de tipicitate obiectivă si subiectivă ale infracţiunii de abuz în serviciu, având în vedere că, în speţa dedusă judecăţii, atribuţiile de serviciu încălcate de către membrii comisiilor locale şi judeţene de fond funciar îşi au izvorul în lege, respectiv Legea nr. 18/1991, soluţia dispusă în ceea ce-i priveşte pe recurenţii inculpaţi fiind pe deplin acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016, la care apărarea a făcut referire” şi considerentul următor:

„În acelaşi sens, se reţine că decizia pronunţată de către instanţa de apel îndeplineşte exigenţele de legalitate impuse de Decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016, inclusiv prin prisma aplicării principiului „ultima ratio”, aşa cum rezultă şi din dispoziţiile art. 106 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora „încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere civilă, contravenţională sau penală după caz”.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 227 din 16 martie 2023)