Dreptul muncii, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Cerere privind obligarea pârâtei la acordarea sporului de 50% ce se cuvine membrilor sindicali pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebit de periculoase și condiţii deosebite (stres sau risc). Admiterea recursului, casarea încheierii de şedinţă și trimitere cauzei aceleiași instanțe, pentru continuarea judecății

Posted on by Redacția ProLege

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secţia I civilă, la data de 30.12.2019, reclamantul Sindicatul Judeţean Sanitas Buzău, pentru următorii membrii sindicali: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD. şi EEE., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Buzău, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

1. obligarea pârâtei la acordarea sporului de 50% ce se cuvine membrilor sindicali de rând 1-23 şi 29-51 pentru activitatea desfăşurată conform anexei nr. 9, pct. I pentru condiţii deosebit de periculoase, lit. B), subpunctul 1 din Regulamentului-cadru din 29 martie 2018 privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru. nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, în conformitate cu art. 14 alin. (1) lit. a) din Cap. II din Anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 01 aprilie 2018 (sau data începerii raporturilor de muncă pentru membrii sindicali angajaţi ulterior datei de 0l aprilie 2018/data modificării locului de muncă/data reluării activităţii ca urmare a încetării suspendării contractului individual de muncă) şi până la încetarea raporturilor de muncă/suspendarea contractului individual de muncă/modificarea locului muncii sau până la intervenirea unor modificări legislative;

2. obligarea pârâtei la acordarea sporului de 15% ce se cuvine membrilor sindicali de rând 24-27 pentru activitatea desfăşurată conform anexei nr. 9, pct. V – pentru condiţii deosebite (stres sau risc) lit. D) din Regulamentul-cadru din 29 martie 2018 privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru, condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, în conformitate cu art. 14 alin. (1) lit. e) din Cap. II din Anexa nr. II la Legea cadru nr. 153/2017, începând cu data de 01 aprilie 2018 (sau data începerii raporturilor de muncă pentru membrii sindicali angajaţi ulterior datei de 01 aprilie 2018/data modificării locului de muncă/data reluării activităţii ca urmare a încetării suspendării contractului individual de muncă) şi până la încetarea raporturilor de muncă/suspendarea contractului individual de muncă/modificarea locului muncii sau până la intervenirea unor modificări legislative;

3. obligarea pârâtei la acordarea sporului de 15% ce se cuvine membrilor sindicali de rând 28 si 52-57 pentru activitatea desfăşurată conform lit. a) din Anexa la Regulamentul din 4 august 2017 privind stabilirea locurilor de muncă şi categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă precum şi condiţiile de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică locală, în conformitate cu art. 11 din- Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 01 aprilie 2018 (sau data începerii raporturilor de muncă pentru membrii sindicali angajaţi ulterior datei de 01 aprilie 2018/data modificării locului de muncă/data reluării activităţii ca urmare a încetării suspendării contractului individual de munci) şi până la încetarea raporturilor de muncă/suspendarea contractului individual de muncă/modificarea-locului muncii sau până la intervenirea unor modificări legislative;

4. obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente fiecărui spor salarial, calculată de la data scadenţei şi până la momentul achitării acestuia, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2069 din 12 octombrie 2021)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ 1) Comunicarea hotărârii judecătoreşti prin poştă electronică. Lipsa menţiunilor cu privire la adresa de e-mail la care s-a făcut comunicarea. Lipsa confirmării de primire. Nulitate. Consecințe. 2) Procedura de instituire a sechestrului asigurător. Particularități. Limitele verificărilor permise instanței. Inexistența autorității de lucru judecat a dezlegărilor asupra fondului raportului juridic dintre părți

Posted on by Redacția ProLege

1) Comunicarea hotărârii date în apel apare ca fiind lovită de nulitate în condițiile în care în cuprinsul dovezii de comunicare, prin e-mail, nu există însă nicio menţiune cu privire la adresa de poştă electronică la care s-a făcut comunicarea, astfel încât să se poată stabili cu certitudine că, în concret, comunicarea deciziei către pârâţi s-a realizat la adresa indicată de aceştia prin cererea de apel și, mai mult, în cuprinsul dovezilor, deşi se menţionează că livrarea este completă, se face şi precizarea că destinatarii nu au confirmat primirea.
În aceste circumstanţe, nu există certitudinea că decizia instanţei de apel le-a fost în mod real comunicată pârâţilor, astfel că excepţia tardivităţii recursului nu ar putea fi admisă, câtă vreme comunicarea realizată în condiţiile de mai sus este inaptă să producă efectul afirmat prin dispoziţiile art. 485 alin.(1) C.proc.civ., acela de a marca momentul la care hotărârea a fost comunicată şi de la care termenul de recurs ar fi început să curgă.
2) Prevederile art. 953 alin.(1) şi (3) C.proc.civ., trimit cu suficientă evidenţă la concluzia că soluţionarea unei cereri de înfiinţare a sechestrului asigurator nu trebuie să se sprijine pe analiza pe fondul lor şi în detaliile de fapt şi drept care le caracterizează a raporturilor juridice dintre părţi, fiind suficient a verifica dacă au fost sau nu îndeplinite doar acele condiţii stabilite prin prevederile art. 953 alin.(1) şi (2) C.proc.civ. privitoare la existenţa unui proces principal care să aibă ca obiect realizarea creanţei, la dovedirea creanţei şi, după caz, la plata cauţiunii.
Când însă, prin hotărârea prin care s-a dispus înfiinţarea sechestrului judiciar, instanţa nu se mărgineşte la a verifica îndeplinirea condiţiilor stabilite prin prevederile art. 953 C.proc.civ., ci face aprecieri inclusiv cu privire la fondul raporturilor juridice dintre părţi, devine necesar a considera că toate aceste dezlegări sunt neavenite, ele excedând limitelor de verificare specifice procedurii sechestrului. Într-o asemenea situaţie, respectivele considerente trebuie apreciate ca aparţinând categoriei celor indiferente/supraabundente, deci care, prin caracterul lor neavenit, nu dobândesc privilegiul autorităţii de lucru judecat, ele neavând vocaţia de a susţine dispozitivul hotărârii, în sensul prevederilor art. 430 alin. (2) C.proc.civ.

(ICCJ, Secția I civilă, decizia nr. 744 din 31 martie 2022)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Vicierea consițământului prin dol. Apel. Încălcarea de către instanţă a dispoziţiilor art. 472 alin. (1) NCPC

Posted on by Redacția ProLege

În conformitate cu prevederile art. 472 alin. (1) C. proc. civ., intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe.
Împrejurarea că instanţa de apel a admis apelul, cu consecința schimbării, în parte, a sentinței pronunțate de prima instanță, în sensul respingerii cererii în constatarea nulității antecontractului de vânzare-cumpărare întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele vicierii consimţământului prin dol, refuzând să examineze celelalte cauze de nulitate invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, cu motivarea că intimatul-reclamant nu a formulat apel incident, contravine prevederilor art. 472 alin. (1) C. proc. civ.
În această situaţie, instanţa de apel a încălcat intimatului dreptul la apărare și la un proces echitabil, dar şi principiul rolului activ, întrucât intimatului trebuia să i se recunoască posibilitatea să invoce în apărare motivele rămase neexaminate, iar instanța de apel era obligată să se pronunțe asupra lor, deoarece reclamantul, obținând o hotărâre favorabilă în primă instanță, nu putea să formuleze apel pentru a susține că prima instanță, deşi a găsit întemeiat un motiv de nulitate şi a anulat antecontractul, trebuia să verifice toate cauzele de nulitate invocate.

(ICCJ, Secția a II-a civilă, decizia nr. 1151 din 17 mai 2022)

Continue reading →
Drept Civil şi Procesual Civil, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Critici cu privire la situaţia de fapt sau la modalitatea în care instanţa de apel a evaluat probele administrate. Casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instaţa de apel

Posted on by Redacția ProLege

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin încheierea din 13 aprilie 2021 completul de filtru a admis în principiu recursurile declarate de reclamantul A. şi de pârâtul C. împotriva deciziei nr. 1638A din 6 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2014 şi a fixat termen de judecată la data de 25 mai 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor. Prin această încheiere s-a reţinut caracterul nefondat al apărării prin care intimaţii pârâţi D. şi S.C. E. S.A. au invocat nulitatea/inadmisibilitatea recursului pentru neîncadrarea criticilor formulate în cazurile de casare reglementate prin art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1152 din 25 mai 2021)

Continue reading →