Solicitare privind constatarea nulității deciziei de concediere, obligarea angajatorului la plata despăgubirilor salariale și reintegrarea reclamantei pe postul deținut

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, la 14.06.2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, a solicitat, în principal, să se constate nulitatea deciziei de concediere nr. 122/02.06.2021 emisă de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, având în vedere încălcarea dispoziţiilor art. 268 alin. (2) lit. a) şi art. 268 alin. (2) lit. f) din Codul muncii, iar în subsidiar, anularea deciziei de concediere şi obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, precum şi celelalte drepturi de care ar fi trebuit să beneficieze, obligarea pârâtei la plata daunelor morale în suma de 25.000 euro; cu cheltuieli de judecată. A solicitat, de asemenea, repunerea părţilor în situaţia anterioară prin reintegrarea pe postul deţinut.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 62 şi ale art. 263-268 alin. (2) lit. f) Codul muncii, art. 75 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 842 din 16 aprilie 2024)

Cerere în vederea anulării deciziei privind înlăturarea deficienţelor constatate şi consemnate în Raportul de audit financiar emis în urma acţiunii de Audit Financiar asupra conturilor de execuţie bugetară. Respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov sub nr. x/2015, reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE a chemat în judecată pe pârâtele CAMERA DE CONTURI BRAŞOV şi CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se anuleze decizia nr. 87/27.10.2014, privind înlăturarea deficienţelor constatate şi consemnate în Raportul de audit financiar nr. x/26.09.2014, emis în urma acţiunii de Audit Financiar asupra conturilor de execuţie bugetară întocmite pentru anul 2013 şi anularea în parte a Raportului de audit financiar nr. x/26.09.2014, sub aspectul punctului criticat.

A mai solicitat reclamanta şi anularea încheierii nr. 17/25.02.2015 a Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor nr. 134129 din cadrul pârâtei 2, dată în soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei nr. 87/27.10.2014 şi a Raportului de audit financiar nr. x/26.09.2014 emis de pârâta 1, a căror anulare face obiectul capătului 1 de cerere.

Prin sentinţa civilă nr. 2070/CA/07.11.2017, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă în parte acţiunea, fiind anulate, în parte, încheierea nr. 17/25.02.2015 pronunţată de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul pârâtei Curtea de Conturi a României şi respectiv, decizia nr. 87/27/10.2014 emisă de pârâta Camera de Conturi Braşov, numai sub aspectul constatărilor de la pct. 11, pct. 15, pct. 17 şi pct. 18.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 255 din 8 februarie 2022)

Solicitare privind obligarea pârâtei-reclamante la plata remuneraţiei restante reprezentând contravaloarea zilelor de concediu medical neachitate, conform prevederilor contractului de mandat. Recursuri respinse ca inadmisibile

Prin cererea de arbitrare înregistrată pe rolul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României sub număr de dosar x/2014, reclamantul-pârât A. a solicitat obligarea pârâtei-reclamante COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. la plata următoarelor sume: 37.894 Iei (echivalentul sumei de 8.571,38 EUR la cursul BNR din 10.09.2014), reprezentând remuneraţia restantă datorată de CN CFR din data de 01.09.2013 şi până la data de 10.01.2014, în temeiul contractului de mandat nr. x/29.05.2013); 62.688,19 RON (echivalentul sumei de 14.179,00 EUR la cursul BNR din 10.09.2014), reprezentând remuneraţia restantă datorată de CN CFR din data de 17.01.2013 şi până la data de 24.03.2014 în temeiul contractului de mandat nr. x/29.05.2013 astfel cum a fost modificat prin actul adiţional nr. x/4.10.2013; 669,75 RON, reprezentând contravaloarea zilelor de concediu medical neachitate, conform prevederilor contractului de mandat nr. x/29.05.2013 astfel cum a fost modificat prin actul adiţional nr. x/4.10.2013; dobânzii la sumele anterior solicitate, de la data depunerii acţiunii şi până la data plăţii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1069 din 21 aprilie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Excepţie de neconstituţionalitate invocată într-un dosar având ca obiect cererea de revizuire a unei decizii fără cale de atac, prin care s-a respins un recurs, ca inadmisibil

Într-o cale de atac extraordinară, în raport de excepţia inadmisibilităţii respectivei căi de atac, invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate a art. 27 C. proc. civ., care face o aplicare a principiului legis temporis processus şi a art. 521 alin. (1) şi (3) din cod, care reglementează conţinutul şi efectele hotărârii pronunţate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu are nicio legătură cu litigiul.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 195 din 31 ianuarie 2019)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Hotărârea arbitrală. Acţiunea în anulare. Cale de atac specială

Hotărârea arbitrală este un act jurisdicţional prin care tribunalul arbitral se dezînvesteşte de soluţionarea litigiului concret ce i-a fost dedus spre judecată.
Regula de drept intertemporal prevăzută de art. 27 din noul Cod de procedură civilă dispune că „hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul”.
Prin „cale de atac” în sensul art. 27 C. proc. civ. se înţelege orice mijloc de control al legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, indiferent de denumirea acesteia sau de regimul ei concret, de drept comun ori special.Regimul căii de atac cuprinde toate aspectele legale care o privesc, aşadar nu numai denumirea căii de atac, ci întreaga reglementare, înţelegându-se prin aceasta atât motivele care pot fi invocate, cât şi regulile de procedură prin care calea de atac este efectiv valorificată.
Acţiunea în anularea hotărârii arbitrale este o cale de atac specială, astfel că pe plan procesual prevederile legale care o reglementează sunt cele în vigoare la data începerii procesului arbitral, potrivit art. 27 din noul cod de procedură civilă şi art. 3 din Legea nr. 76/2012, respectiv cele cuprinse în C. proc. civ. de la 1865.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 13 din 7 ianuarie 2017)