Cerere în vederea anulării deciziei privind înlăturarea deficienţelor constatate şi consemnate în Raportul de audit financiar emis în urma acţiunii de Audit Financiar asupra conturilor de execuţie bugetară. Respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă

6 apr. 2023
Vizualizari: 359
  • Legea nr. 241/2006: art. 20 alin. (4)
  • NCPC: art. 24
  • NCPC: art. 27
  • NCPC: art. 509 pct. 8
  • NCPC: art. 513 alin. (3)

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov sub nr. x/2015, reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE a chemat în judecată pe pârâtele CAMERA DE CONTURI BRAȘOV și CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se anuleze decizia nr. 87/27.10.2014, privind înlăturarea deficiențelor constatate și consemnate în Raportul de audit financiar nr. x/26.09.2014, emis în urma acțiunii de Audit Financiar asupra conturilor de execuție bugetară întocmite pentru anul 2013 și anularea în parte a Raportului de audit financiar nr. x/26.09.2014, sub aspectul punctului criticat.

A mai solicitat reclamanta și anularea încheierii nr. 17/25.02.2015 a Comisiei de Soluționare a Contestațiilor nr. 134129 din cadrul pârâtei 2, dată în soluționarea contestației împotriva deciziei nr. 87/27.10.2014 și a Raportului de audit financiar nr. x/26.09.2014 emis de pârâta 1, a căror anulare face obiectul capătului 1 de cerere.

Prin sentința civilă nr. 2070/CA/07.11.2017, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă în parte acțiunea, fiind anulate, în parte, încheierea nr. 17/25.02.2015 pronunțată de Comisia de Soluționare a Contestațiilor din cadrul pârâtei Curtea de Conturi a României și respectiv, decizia nr. 87/27/10.2014 emisă de pârâta Camera de Conturi Brașov, numai sub aspectul constatărilor de la pct. 11, pct. 15, pct. 17 și pct. 18.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 255 din 8 februarie 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând cererea de revizuire dedusă judecății, prin raportare la dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că, în ceea ce privește revizuirea, cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

De asemenea, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., „Revizuirea unei hotărâri […] poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri”.

Trebuie subliniat că, în cauză, nu sunt aplicabile modificările aduse C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018 din 17 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1074 din 18 decembrie 2018, deci nici forma modificată a art. 513 alin. (4) C. proc. civ. referitoare la încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.

În acest sens, Înalta Curte reține că, potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art. 27 C. proc. civ., hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

Or, în cauză, este evident că procesul a început anterior modificărilor legislative prin care a fost extinsă sfera de aplicare a motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., data sesizării instanței fiind 07.05.2018, așa cum reiese din înscrisul aflat la dosar x/2019 al Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Rezultă că, potrivit normelor aplicabile în prezenta cauză, revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat este admisibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, situație în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Condițiile anterior menționate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerințe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Pentru a exista identitate de părți, este necesar ca părțile din dosarul în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se cere să fie aceleași cu cele din dosarele în care s-au pronunțat hotărârile în raport cu care se invocă existența unei contrarietăți.

Instanța supremă observă că dosarul nr. x/2015 a avut ca și părți pe reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE, pârâtele CAMERA DE CONTURI BRAȘOV și CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI și pe intervenienții accesorii A. S.R.L., B. S.R.L. și C. S.R.L. și D. S.R.L., în timp ce dosarul în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se cere, nr. 203/62/2019*, a avut ca și părți pe reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE și pe pârâtul E..

În speță nu se poate reține contrarietatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ cerințele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., lipsa identității de părți făcând de prisos analizarea celorlalte condiții impuse de norma legală.

În contextul inexistenței identității de părți în cele două litigii, nu se poate pune problema încălcării autorității de lucru judecat.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Revizuentul a susținut încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, însă, față de momentul începerii procesului, acest motiv nu se încadra în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În plus, nu este îndeplinită nici condiția ca în al doilea proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat.

În speță, revizuentul invocă efectul pozitiv a autorității de lucru judecat a deciziei nr. 1855/R/2018 din 13 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2015, în sensul că aceasta, prin considerentele sale, a stabilit că „(…) autoritatea deliberativă a Municipiului Săcele și-a dat acordul pentru încheierea contractului de delegare, conform dispozițiilor art. 20 alin. (4) din Legea nr. 241/2006, așa încât Municipiul Săcele și-a asumat obligația prevăzută de pct. 23 din contractul de delegare, de a depune eforturi, inclusiv prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriilor foștilor operatori apă-canal (…) în consecință, în mod nelegal a validat prima instanță reținerea de către Curtea de Conturi în sarcina recurentului-reclamant a neregulii de la pct. 10 din decizia contestată, și anume plata fără baza legală din bugetul local al Mun. Săcele a unor obligații restante ale Regiei Autonome de Gospodărie Comunală și Prestări Servicii (RAGSPS) Săcele RA, către Compania Apa S.A. Brașov”.

În litigiul finalizat prin hotărârea a cărei revizuire se solicită, Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, examinând apelul formulat de reclamanta UAT Municipiul Săcele, prin Primar, a ținut cont de problemele de drept dezlegate prin decizia nr. 1855/R/2018 din 13 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2015.

În acest sens, trebuie subliniat că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta UAT SĂCELE a formulat împotriva pârâtului E., fost primar al municipiului Săcele, o acțiune în răspundere patrimonială întemeiată pe dispozițiile art. 254 alin. (1) din Codul Muncii, susținându-se că pârâtul a săvârșit o faptă cauzatoare de prejudicii în legătură cu funcția exercitată, prin semnarea procesului-verbal nr. x/18.04.2011 și omisiunea de a recupera în timpul mandatului suma de 795.000 RON, situație constată de Curtea de Conturi.

Atât prin concluziile scrise depuse la 04.12.2020 în fața primei instanțe, cât și prin întâmpinarea la apelul exercitat de reclamanta U.A.T. Săcele, pârâtul E. a invocat, autoritatea de judecat a deciziei civile nr. 1855/2018 a Curții de Apel Brașov cu privire la inexistența prejudiciului pretins de reclamantă.

Prin decizia nr. 1629/Ap/2021 din 14 decembrie 2021, instanța de apel a reținut că:

„În ceea ce privește prima fapta ilicită, Curtea constată că instanța de fond, în mod corect, a reținut puterea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1855/2018 a Curții de Apel Brașov, sub aspectul faptului că pârâtul, în calitate de Primar al Municipiului Săcele, a acționat cu respectarea dispozițiilor legale, inclusiv prin semnarea procesului-verbal nr. x/18.04.2011, neexistând fapta ilicită invocată de reclamantă, constând în semnarea procesului-verbal. Cu privire însă la cea de-a doua faptă ilicită, instanța de fond a reținut greșit că nu există o faptă cauzatoare de prejudicii prin nerecuperarea de către pârât a sumei de 795.000 RON, achitată de Municipiul Săcele, în calitate de garant, către Compania Apa Brașov S.A. Astfel, instanța de control judiciar reține că decizia civilă nr. 1855/2018 a Curții de Apel Brașov nu neagă solidaritatea existentă între Municipiul Săcele și Servicii Săcelene S.R.L. cu privire la plata sumei inițiale totale de 1.117.678,09 RON (din care a mai rămas de achitat către Compania Apa Brașov suma de 997.678,09 RON), solidaritate consfințită și de sentința civilă nr. 6466/07.05.2012, pronunțată de Judecătoria Brașov, ci doar reține caracterul licit al faptei de semnare a procesului-verbal nr. x/18.04.2011, în baza căruia s-a născut această solidaritate”.

În acest context, întrucât dezlegările date prin hotărârea invocată au fost analizate în cel de-al doilea dosar, nu se poate susține că există posibilitatea valorificării lor și prin intermediul revizuirii, altfel decât ca o cenzură de legalitate împotriva soluției astfel pronunțate; or, instanța de revizuire nu poate, raportat la dispozițiile legale invocate, să efectueze un control judiciar asupra dezlegării date respectivei chestiuni a autorității de lucru judecat de către cea de-a doua instanță în fața căreia s-a invocat acest aspect.

Cu alte cuvinte, nu îi este permis instanței de revizuire să se transforme în instanță de recurs și să cenzureze modalitatea în care o altă instanță a dat efect sau nu autorității de lucru judecat în forma sa pozitivă. Odată ce o instanță s-a pronunțat asupra acestui aspect, infirmarea unei astfel de soluții nu se poate face pe calea unei revizuiri formulate în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care instanța este chemată să statueze ea însăși asupra incidenței acestei instituții și nu să cenzureze o judecată anterioară.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul E. împotriva deciziei nr. 1629/Ap/2021 din 14 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, în dosarul nr. x/2019.

Sursa informației: www.scj.ro.

Cerere în vederea anulării deciziei privind înlăturarea deficiențelor constatate și consemnate în Raportul de audit financiar emis în urma acțiunii de Audit Financiar asupra conturilor de execuție bugetară. Respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă was last modified: aprilie 5th, 2023 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.