Neachitarea obligaţiilor bugetare scadente generate în timpul în care reclamantul a deţinut calitatea de administrator. Admiterea recursului declarat de pârâtă și respingerea acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată

Prin cererea înregistrată la data de 17.04.2018 pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi Administraţia pentru Contribuabilii Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Galaţi, solicitând anularea deciziei nr. CTC DEC 10513/19.07.2017, emisă de Administraţia pentru Contribuabilii Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Galaţi şi anularea deciziei nr. 113/05.10.2017, emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 3290 din 7 iunie 2022)

Solicitare în vederea constatării faptului că reclamantul este titularul legal al dreptului de a utiliza, în scopuri comerciale şi sportive, palmaresul fostei echipei de fotbal profesionist, precum şi toate derivatele sportive ce rezultă din acesta, în calitatea sa de unic continuator al activităţii fotbalistice al acestei echipe. Admiterea recursurilor şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de apel

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 29 decembrie 2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă sub dosar nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta B., să se constate că îi aparţine palmaresul echipei de fotbal a A. de la înfiinţare, respectiv din anul 1947 şi până în anul 2003.

Prin cererea de precizare a întâmpinării depusă la termenul din data din 25 septembrie 2018, pârâta a solicitat recalificarea întâmpinării înregistrate la data de 27 aprilie 2018, ca fiind cerere reconvenţională, cerere în raport de care instanţa, din oficiu, a invocat excepţia tardivităţii, în privinţa căreia a dispus amânarea pronunţării pentru data de 27 septembrie 2018.

Prin încheierea de şedinţă din data de 27 septembrie 2018, Tribunalul Bucureşti a respins cererea pârâtei, reţinând că prin recalificarea unei cereri, se urmăreşte stabilirea calificării corecte a actului de procedură efectuat de părţi, ceea ce în speţă ar presupune că pârâta a formulat o pretenţie proprie împotriva reclamantului prin întâmpinare, dar din eroare, această cerere nu a fost calificată ca fiind cerere reconvenţională, or, afirmaţia pârâtei potrivit căreia palmaresul îi aparţine reprezintă o apărare formulată în raport de cererea de chemare în judecată, din cuprinsul actului procesual nerezultând că se formulează pretenţii proprii. Drept urmare, a calificat cererea depusă de către pârâtă la termenul din 25.09.2018 ca fiind o cerere reconvenţională, pe care a respins-o ca tardivă.

Prin cererea formulată la 23 octombrie 2018 şi înregistrată sub dosar nr. x/2018 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamanta B., în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat să se constate că este titularul legal al dreptului de a utiliza, în scopuri comerciale şi sportive, palmaresul fostei echipei de fotbal profesionist A., precum şi toate derivatele sportive ce rezultă din acesta, în calitatea sa de unic continuator al activităţii fotbalistice al acestei echipe.

Prin încheierea din 23 aprilie 2019, a fost admisă excepţia conexităţii şi s-a dispus conexarea cauzei înregistrate sub nr. x/2018 la cauza de faţă – dosar nr. x/2017.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 513 din 28 martie 2023)

Dreptul părților în procesul civil de a dispune de obiectul procesului şi de mijloacele acordate de lege în acest scop. Dreptul subiectiv sau interesul născut din raportul de drept civil dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 26.04.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. şi Asociaţii a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – C.N.A.I.R. S.A., obligarea pârâtei la plata sumei de 669.107,25 euro (cu TVA) reprezentând parte din onorariul datorat şi neachitat, potrivit Contractului de asistenţă juridică nr. x din data de 13.10.2008, anexă la Contractul Cadru de Asistenţă şi Reprezentare Juridică nr. 2427/26.01.2004.

Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1547, 1548, 969, 970, 1073 din C. civ. de la 1864.

Prin încheierea de şedinţă din 19.12.2018 s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a Vl-a civilă, fiind declinată competenţa de soluţionare în favoarea secţiilor civile III-V din cadrul Tribunalului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei a IV-a din cadrul Tribunalului Bucureşti la data de 15.02.2019, sub nr. x/2018**.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1246 din 26 iunie 2023)

Cerere de chemare în garanţie prin care se solicită ca entităţile chemate să fi obligate să suporte în solidar, în cote egale, cuantumul integral al corecţiei, respectiv al creanţei bugetare pe care o va stabili instanţa, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Recurs respins ca fiind nefondat

Prin cererea depusă la data de 17.04.2019, reclamanta S.C. Compania de Apă Arad S.A. a formulat cerere de chemare în garanţie a membrilor Asocierii formată din: S.C. A. S.R.L, în calitate de Lider al Asocierii, S.C. B. S.R.L, S.C. Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L, în calitate de Asociaţi, reprezentată prin S.C. A. S.R.L, în calitate de Lider al Asocierii (denumită prescurtat în cele ce urmează „Consultantul”) prin care a solicitat ca în măsura în care acţiunea în contencios administrativ fi respinsă în ceea ce priveşte pretinsa încălcare constând în „reducerea cumulată prin AA4+AA5 […] de 18,5% a valorii iniţiale a contractului de lucrări nr. x/27.06.2014, depâşindu-se astfel procentul de diverse şi neprevăzute, modificare considerată substanţială în conformitate cu cele prevăzute la art. 6 nota x din Instrucţiunea nr. 1/02.03.2016 a ANAP”, entitatea chemată în garanţie să fie obligată la suportarea corecţiei financiare aplicate, compusă din valoarea corespunzătoare diminuării contractului şi 25% din valoarea finală a contractului de lucrări nr. x/27.06.2014 „Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare în Ghioroc, Cuvin, Miniş, Păuliş şi Lipova (CL-9)”, cu consecinţa suportării creanţei bugetare constatate de 6.163.062,56 RON;

Reclamanta a solicitat, în subsidiar, în ipoteza în care vor fi admise toate cererile de chemare în garanţie formulate în cauză, ca entităţile chemate în garanţie să fi obligate să suporte în solidar, în cote egale cuantumul integral al corecţiei, respectiv al creanţei bugetare pe care o va stabili instanţa; cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 809 din 10 februarie 2022)

Stabilirea vinovăţiei ca element şi necesară condiţie a răspunderii civile delictuale. Diferența dintre cazurile de vinovăţie penală față de cele de vinovăţie civilă

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 30 mai 2018, pe rolul Judecătoriei Oradea, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C., constatarea nulităţii absolute a actului de adjudecare din 10 noiembrie 2016, emis în cadrul dosarului execuţional nr. x/2012 al B.E.J. D., prin care s-a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului identificat prin C.F. x Oradea, nr. top. x, reprezentând în natură casa de locuit P+M cu teren intravilan aferent în suprafaţă de 270 mp, pe motiv de fraudă la lege, restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară pentru imobilul menţionat anterior, precum şi plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocaţial, taxa judiciară de timbru şi onorariu expertiză.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1962 din 20 octombrie 2022)

Act de procedură trimis prin e-mail la instanţă. Condiția depunerii actului în timpul programului de lucru al instanţei. Recurs nefondat

Prin acţiunea înregistrată la data de 25 iulie 2016 pe rolul Tribunalului Sibiu, secţia I civilă, sub nr. x/2016, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta Societatea de asigurare C., prin D. S.R.L., au solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor morale şi materiale în temeiul Legii nr. 136/1995, astfel:

– A. – suma de 6500 euro, reprezentând daune materiale şi suma de 376.000 euro, reprezentând daune morale, echivalentul în RON la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României, şi anume: 4.4607 RON pentru un euro;

– B. – suma de 17.000 euro, reprezentând daune materiale şi suma de 987.000 euro, reprezentând daune morale, echivalentul în RON la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României, şi anume: 4.4607 RON pentru un euro;

– actualizarea sumelor la dobânda BNR din momentul producerii riscului asigurat (21.04.2014) până la momentul plăţii efective a daunelor;

– indexarea sumelor la rata indicelui de inflaţie de la data producerii riscului asigurat (21.04.2014) până la momentul plăţii efective a daunelor;

– obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1732 din 9 octombrie 2019)

Procedura acţiunii în constatarea existenţei unui drept. Înrăutăţirea situaţiei părţii în propria cale de atac faţă de aceea din hotărârea atacată. Respingerea recursului ca neîntemeiat

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia I civilă la data de 06.03.2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor-Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003: să se constate existenta dreptului său, în temeiul Legii nr. 290/2003 cu modificările şi completările ulterioare, la despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietate până în anul 1940 de către autorii săi B. şi C. (bunicii paterni) refugiaţi din localitatea Storojineţ Bucovina de Nord, respectiv, o casă de cărămidă cu două nivele în suprafaţă de 1920 mp, suprafaţa locuibilă 334 mp, suprafaţa comercială -2″120 mp, 10 camere şi 2 apartamente, acoperită cu material refractor, magazie de lemn şi 10 prăjini de pământ ca urmare a părăsirii forţate din anul 1940, conform cererilor formulate in acest scop si dovezilor prezentate; anularea deciziilor de validare, a hotărârii nr. 185/2006 emisă de Instituţia Prefectului Judeţului Suceava, ordinul nr. 1280/2007 şi nr. 687/02.07.2017 emise de A.N.R.P, prin care au fost respinse cererile nr. x/2003 şi nr. y/2004 formulate în temeiul Legii nr. 290/2003 de către reclamant; obligarea pârâtei la emiterea deciziei de acordare a despăgubirilor pe numele reclamantului pentru proprietăţile arătate la primul capăt al cererii, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a soluţiei pronunţate în prezentul dosar.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1261 din 9 iunie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Încuviințarea părăsirii imobilului pentru prezentarea la locul de munca. Arest la domiciliu

Sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 221 alin. (6) C.proc.pen., deoarece desfăşurarea unei activităţi lucrative, la un interval de peste două luni de la dispunerea măsurii arestului la domiciliu constituie un motiv întemeiat pentru a conduce la o derogare de la regimul executării măsurii arestului la domiciliu în vederea respectării dreptului la munca al inculpatei suspuse acestei masuri în scopul procurării resurselor financiare necesare subzistentei. Având în vedere circumstanțele personale ale inculpatei, derogarea temporara de la regimul măsurii arestului la domiciliu (doua zile câte o oră şi jumătate, respectiv trei zile câte cinci ore şi jumătate) nu constituie, în condițiile specifice ale cauzei, o măsură care să lipsească de substanţă măsura preventivă privativă de libertate care va fi în continuare în fiinţă cu restul restricţiilor impuse. Permisiunea de derogare temporară de la regimul măsurii arestului la domiciliu va fi acordată numai pe durata existenţei contractului încheiat de inculpată.

(Curtea de Apel Oradea, s. pen., încheierea nr. 102 din 28 octombrie 2015)