Ministerul Culturii a supus dezbaterii publice Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată la Faro, la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg, la 17 februarie 2025.
Monthly Archives: mai 2025
Prin O.G. nr. 3/2025 au fost modificate prevederile Codului fiscal care reglementează impozitul specific pe cifra de afaceri datorat de persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, înregistrată la data de 28.12.2023 sub nr. x/2023, reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. – în numele şi pentru A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră suspendarea executării şi anularea actelor administrative Dispoziţia nr. 42617/23.08.2023 a I.G.P.F. şi Ordinul Vice-Prim-Ministrului MAI nr. II/2302/23.11.2023.
(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 2709 din 21 mai 2024)
Prin sentinţa penală nr. 184/2024 din 23 august 2024 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, s-a respins ca nefondată cererea de amânare a predării formulată de persoana solicitată A., cu privire la mandatul european de arestare nr. x/2019 R.G.N.R. – 3568/2019 R.G. G.I.P., emis la data de 27 noiembrie 2019 de către judecătorul pentru cercetări preliminare de la Tribunalul din Trieste (care a făcut obiectul sentinţei penale nr. 4/2020 a Curţii de Apel Cluj).
A fost obligată persoana solicitată A. la plata sumei de 500 RON reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în prezenta procedură.
Pentru a dispune această soluţie, prima instanţă a reţinut că, prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, la data de 5.08.2024, persoana solicitată A. a solicitat amânarea predării către autorităţile judiciare din Italia.
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 599 din 11 septembrie 2024)
Drept Civil şi Procesual Civil, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice
Stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite în cazul executării pornite în temeiul unui titlu extrajudiciar și încheiate prin încuviințare de către executorul judecătoresc. Conflict negativ de competență. Aplicabilitatea principiului instanței unice de executare
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi sub nr. x/2022 la data de 06.10.2022, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata B. reprezentată de C., întoarcerea executării silite, respectiv constatarea prescripţiei dreptului creditoarei de a mai obţine executarea silită, în cadrul dosarului execuţional nr. x/2015 D..În drept, contestatoarea şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 35, art. 651, art. 652, art. 704, art. 706 şi art. 707 C. proc. civ., dispoziţii completate de art. 2500 şi următoarele C. civ., respectiv art. 723 şi art. 451-art. 453 C. proc. civ.La data de 09.01.2023, E. prin reprezentant convenţional „F.” a formulat întâmpinare, precizând că la data de 07.12.2017 a preluat creanţa de la cesionara B., invocând faptul că B. nu mai are capacitate şi capacitate procesuală. De asemenea a invocat excepţia netimbrării cererii de întoarcere a executării silite şi excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată având ca obiect constatarea prescripţiei dreptului de a mai cere executarea silită, iar pe fondul cauzei solicitând în esenţă respingerea cererilor ca inadmisibile.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1688 din 18 iunie 2024)
O dezbatere care s-ar putea numi interesantă, dacă nu ar fi, de fapt, de-a dreptul terifiantă se desfășoară în doctrina juridică/sociologică/etică, în aceste zile. Cele două tabere au argumente valide, de-o parte și de cealaltă. Terifiant este că am ajuns să fim nevoiți să avem o astfel de dezbatere, care părea SF până în urmă cu nu foarte mulți ani.
În dreptul roman, la fel ca în dreptul actual, executarea obligației trebuia să urmeze în mod firesc nașterii ei, însă nu întotdeauna debitorul împlinea așteptarea pe care asumarea obligației o crea pentru creditor. Consecințele pe care întârzierea în îndeplinirea prestației promise, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a acesteia, le aveau asupra debitorului erau determinate de motivele care conduseseră la unul dintre aceste rezultate (neexecutarea obligației, în sens larg), la fel cum, din perspectiva creditorului, posibilitatea satisfacerii, în natură sau prin echivalent, a pretenției sale depindea de aceeași etiologie a neexecutării obligației.
Articole, Drept civil, Drept Civil şi Procesual Civil, Drept comercial, Drept Financiar, Drept financiar și fiscal, Drept Financiar, Fiscal şi Bancar, Drept Fiscal, Drept penal, Drept Penal şi Procesual Penal, Drept procesual civil, Drept procesual penal, Dreptul financiar și fiscal, Premium
„Prejudiciul” – problema centrală a cauzelor de evaziune fiscală
Principiului disponibilităţii care guvernează acţiunea civilă în procesul penal, chiar şi atunci când este exercitată de către stat, face ca procurorul sau instanţa de judecată să nu poată limita acest aspect, organele judiciare neputându‑se subroga în drepturile persoanei vătămate, constituirea statului ca parte civilă fiind o opţiune, pe care acesta o poate sau nu exercita. Aşa fiind, Curtea Constituţională a reţinut că, „în condiţiile în care aplicarea cauzei de reducere a pedepselor prevăzute de lege în cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9 din Legea nr. 241/2005…
În cadrul procedurii speciale privind acuzații persoane juridice, măsurile preventive trebuie calificate drept măsuri restrictive de drepturi care se pot dispune în cauzele penale în care există o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană juridică care răspunde penal, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se evita riscul sustragerii suspectului sau inculpatului persoană juridică de la procesul penal sau pentru a se preveni riscul comiterii unei alte infracțiuni
Situația financiară a României ține prima pagină a presei de azi. Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, declară că situația este dificilă, dar gestionabilă, datorită unei cooperări eficiente între instituțiile guvernamentale și Banca Națională a României (BNR).
Actualitate Legislativă, Ştiri juridice, Update
[UPDATE: Adoptarea legii pentru aprobarea O.U.G. nr. 10/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative] CDEP. Lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 10/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative și alte acte normative incluse pe ordinea de zi din 6-7 mai 2025
Camera Deputaților a făcut publică lista de vot final pentru ședințele din 6-7 mai 2025.
Consumatorii ar trebui să își facă o autoevaluare a vulnerabilității financiare în cazul în care ne-am confrunta cu o criză financiară și imobiliară, recomandă specialiștii în creditare!
Moody’s Ratings a schimbat perspectiva ratingului pentru depozitele pe termen lung ale tbi bank de la „stabilă” la „pozitivă”.
Institutul Național al Magistraturii (INM) a publicat programul pentru judecătorii și procurorii recrutați atât prin concursul de admitere din sesiunea 7 iulie 2023 – 6 martie 2024, cât și din sesiunea 9 februarie – 9 iulie 2024.
Institutul Notarial Român (INR) anunță derularea unui curs de formare profesională pentru personalul de specialitate angajat în cadrul birourilor notariale.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a supus dezbaterii publice Proiectul de Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice a Programului social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității.
Baroul București a emis un punct de vedere către Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) referitor la procedura aprobată de UNBR cu privire la etapele ce urmează a fi parcurse pentru emiterea facturii de către avocații din cadrul Serviciului de Asistență Judiciară.
Prin cererea înregistrată la 14.11.2022 pe rolul Tribunalului Dolj – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei, cu citarea obligatorie a Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: recalcularea indemnizaţiilor de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, pentru perioada 08.08.2018-15.05.2022, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, luând în considerare coeficientul de multiplicare 19,000 (diferenţe de drepturi salariale în raport de indemnizaţiile procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. – O.U.G. nr. 27/2006) şi repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale reprezentat de diferenţa salarială rezultată dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare pentru perioada 08.08.2018-15.05.2022, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plăţii efective.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 468 din 5 martie 2024)
