Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA) a validat rezultatele examenului de primire în profesia de avocat (pentru dobândirea calității de avocat stagiar și pentru dobândirea calității de avocat definitiv) din data de 6 aprilie 2025.
Monthly Archives: mai 2025
Baroul București informează instituirea obligativității legitimării de către personalul de pază angajat a tuturor persoanelor care intră în sediul Baroului București, indiferent de calitatea acestora.
Prin cererea înregistrată la data de 03.03.2022 sub numărul de dosar x/2022, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., F. şi H. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Naţională Anticorupţie şi Ministerul Public – Parchetul de pelângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţieanularea, în parte, a următoarelor ordine: Ordinul nr. 547/08.12.2021, Ordinul nr. 568/28.12.2021, Ordinul nr. 4/06.01.2022, Ordinul nr. 127/09.02.2022, toate emise de Procurorul Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi Ordinul nr. x.12.2021 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; obligarea pârâţilor la emiterea unor alte acte administrative prin care să se dispună salarizarea reclamanţilor având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 RON, începând cu data de 1 ianuarie 2018 şi în continuare, pentru viitor, fără a ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Au mai solicitat anularea Ordinului nr. 127/09.02.2022 prin care au fost respinse contestaţia formulată împotriva Ordinului nr. 547/08.12.2021 şi a Ordinului nr. 2295/07.12.2021, precum şi contestaţia formulată împotriva Ordinului nr. 568/28.12.2021 şi a Ordinului nr. 4/06.01.2022; anularea în parte a Ordinului nr. 547/08.12.2021, respectiv prevederile art. 2 din acest Ordin şi înlăturarea plafonării instituite asupra indemnizaţiei lunare de încadrare şi a celorlalte drepturi ca urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acolo unde este cazul; anularea în parte a Ordinului nr. 568/28.12.2021 şi Ordinul nr. 4/06.01.2022, ordine individuale emise în baza Ordinului nr. 547/08.12.2021, respectiv prevederile din aceste Ordine privind plafonarea prev. de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi înlăturarea plafonării instituite asupra indemnizaţiei lunare de încadrare şi a celorlalte drepturi ca urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acolo unde este cazul; anularea în parte a Ordinului nr. 2295/07.12.2021 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza căruia a fost emis ordinul la care au făcut referire mai sus, respectiv: Ordinul nr. 547/08.12.202L al Procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de asemenea cu privire la prevederile art. 2 din acest Ordin şi înlăturarea plafonării instituite asupra indemnizaţiei lunare de încadrare şi a celorlalte drepturi ca urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acolo unde este cazul; actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică şi prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind diferenţele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate reclamanţilor (datele la care s-au efectuat plăţile indemnizaţiilor reclamanţilor) până la plata efectivă a sumelor cuvenite; obligarea pârâţilor, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare prin obligarea pârâţilor la plata pentru fiecare lună, până la recunoaşterea şi plata efectivă a drepturilor, a diferenţei dintre venitul la care sunt îndreptăţiţi şi venitul efectiv plătit, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – viitor.
(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 2898 din 28 mai 2024)
Prin încheierea din data 18 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 29 alin. (5) din Legea 47/1994, s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 alin. (2) şi (12) din C. proc. pen. formulată de contestatorul inculpat A..
În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., a fost obligat contestatorul inculpat A. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că, la data de 07.02.2024, a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Argeş sub nr. x/2024, Rechizitoriul nr. x, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, printre alţii, a inculpatului A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen.
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 642 din 25 septembrie 2024)
Drept Civil şi Procesual Civil, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice
Incidența competenței funcționale și teritoriale a instanței învestite cu soluționarea cererii principale asupra cererii de ordonanță președințială având ca obiect măsuri provizorii privind minorul în cadrul procesului de divorț
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. x/2023 la data de 01 aprilie 2024, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei de judecată ca, prin sentinţa pe care o va pronunţa, să dispună, pe cale de ordonanţă preşedinţială, până la soluţionarea pe fond a acţiunii de divorţ, respectiv a dosarului nr. x/2023, aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, în baza art. 263, art. 400 alin. (1) şi art. 486 C. civ., stabilirea locuinţei minorei C., la locuinţa reclamantului iar, într-o teză subsidiară, stabilirea programului de legături personale cu minora prin luarea minorei de la domiciliul mamei la domiciliul tatălui în fiecare weekend din săptămână, în zilele de sâmbătă şi duminică, începând de sâmbătă ora 10:00 până duminică, ora 16:00, perioadă în care minora să petreacă timpul în compania tatălui, la domiciliul acestuia, în parcuri, sau alte locuri destinate agrementului minorilor.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1780 din 25 iunie 2024)
Angajatorii pot obține extrase din Registru prin accesarea aplicației REGES-ONLINE, secțiunea „Registrul pentru Angajatori”.
În sistemul penitenciar existent în Republica Moldova, putem ușor identifica aceste trei generații. Stabilitatea existenței sale este condiționată de completarea permanentă a „rândurilor” sale din contul unui procent înalt al criminalității recidive, precum și datorită diferenței de termeni de privațiune de libertate: minori, de regulă, cu termene relativ mici, maturi, care își ispășesc pedeapsa în penitenciarele de tip semiînchis, și, în sfârșit, maturi, care au fost condamnați la termene maxime în penitenciare de tip închis.
Privind la complicata construcție a alegerilor democratice, individul – exponent al dreptului la vot – caută să își aleagă viitoarea direcție politică prin decantarea între forțele constituite în partide care se confruntă pornind de la teze mai mult sau mai puțin motivate ideologic.
Periodicitatea alegerilor este determinată de periodicitatea mandatelor pe care le exercită organele reprezentative, care, în România și majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, este de patru ani pentru alegerile generale și locale și cinci ani pentru cele prezidențiale…
În M. Of. nr. 452 din data de 15 mai 2025 s-a publicat Legea nr. 70/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
Comisia Europeană a prezentat un pachet amplu de măsuri care vizează sarcina administrativă, controalele, punerea în aplicare, răspunsul în situații de criză și nevoile de investiții ale sectorului agricol.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a supus dezbaterii publice Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea plății contribuției voluntare a României către Fondul voluntar al NATO privind Pachetul de Asistență Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO-Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund).
Baroul București invită avocații stagiari să participe la o vizită oficială la sediul Parlamentului European din Bruxelles, ce se va desfășura în perioada 23–25 iunie 2025.
Președintele interimar al României a semnat Miercuri, 14 mai 2025, următoarele decrete:
Domeniul drepturilor omului se îmbogățește cu noi valențe de fiecare dată când se naște o nouă arie de cercetare legată de ființa umană și un context nou pentru ceea ce definim ca fiind viața umană.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna la data de 03.01.2023, sub nr. x/2023, reclamantul Sindicatul Sanitas Covasna, în numele şi pentru membrii de sindicat A., B., C., D. şi E. a chemat în judecată pe pârâtul Sanatoriul de Nevroze Predeal, solicitând instanţei să dispună: obligarea pârâtului la achitarea contravalorii voucherelor de vacanţă neacordate, aferente anilor 2019,2020 şi 2022 în valoare de 1450 RON pentru fiecare angajat; obligarea instituţiei pârâte la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată de la data scadenţei obligaţiei de acordare aferentă fiecărei an, până la acordarea efectiva a valorii voucherelor de vacanţă, precum şi actualizarea valorii acestora cu indicele de inflaţie de la data scadenţei obligaţiei de acordare şi până la data acordării efective.
Prin încheierea de şedinţă din 16 martie 2023, Tribunalul Covasna a dispus disjungerea prezentei cauze privind pe reclamanţii cu domiciliul în judeţul Prahova, faţă de reclamanţii care au domiciliul în judeţul Braşov, şi faţă de lipsa părţilor, în baza art. 99 alin. (1) C. proc. civ., a admis excepţia disjungerii cauzei şi a dispus formarea unui nou dosar având ca obiect achitarea voucherelor de vacanţă neacordate, reclamanţii fiind: C., D. şi E., formându-se dosarul nr. x/2023.
La termenul de judecată din data de 16.03.2023, Tribunalul Covasna a invocat excepţia de necompetenţă teritorială şi a rămas în pronunţare pe excepţia invocată.
Prin sentinţa civilă nr. 408/06.04.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Covasna a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul Sindicatul Sanitas Covasna, în numele şi pentru membrii de sindicat C., D. şi E. în contradictoriu cu pârâtul Sanatoriul de Nevroze Predeal, în favoarea Tribunalului Prahova.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Covasna a reţinut că membrii de sindicat pentru care a fost promovată prezenta acţiune sunt angajaţi ai părţii pârâte Sanatoriul de Nevroze Predeal (în meseriile indicate în tabelul depus la dosar), unii din reclamanţi locuind în judeţul Braşov, iar restul în judeţul Prahova.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 833 din 16 aprilie 2024)
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat Infoletterul nr. 4/2025.
Prin încheierea din data de 27 iunie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2021, printre altele, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 278, art. 374 alin. (2) şi art. 478 alin. (1), (5) raportat la art. 479, art. 480 alin. (2) şi art. 482 lit. g) din C. proc. pen., invocate de inculpatul A., constatând că aceste excepţii sunt inadmisibile.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 din C. proc. pen. că inculpatul a făcut referire la îndreptarea de eroare materială efectuată, în procedura de cameră preliminară, cu privire la raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. x din data de 09 octombrie 2019, susţinând că expertul (în realitate, specialistul) care a realizat acea îndreptare nu avea un drept în acest sens, ci trebuia audiat, deoarece doar organele judiciare, în sensul art. 30 din C. proc. pen., pot îndrepta erori materiale ale actelor pe care le emană şi, în plus, eroarea era de natură tehnică, fiind generată de aparatul de testare.
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 631 din 24 septembrie 2024)
