Solicitare privind admiterea recursului, casarea cu reţinerea spre rejudecare în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului şi respingerea acţiunii reclamanţilor ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă

Prin cererea înregistrată la data de 7 mai 2018 pe rolul Judecătoriei Horezu sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâţii S.C. CET Govora S.A. – Divizia Minieră Unitatea Minieră de Cariere Berbeşti-Alunu, Complexul Energetic Oltenia S.A, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Consiliul Judeţean Vâlcea, Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Ministerul Economiei, solicitând obligarea acestora la plata despăgubirilor reprezentând valoarea de înlocuire a imobilului construcţie, situat în comuna Alunu, sat Alunu, judeţul Vâlcea, proprietatea reclamanţilor, compus din: 1) o casă de locuit în suprafaţă de 37 mp., compus din 2 camere şi o sală, cu beci de 13 mp., temelie din zid de piatră, zid de cărămidă şi beton, planşee şi asterială din lemn, învelitoare din ţiglă, tocăria ferestrelor din lemn, uşi din lemn, încălzire cu sobe, instalaţie electrică racordată la reţea, pardoseli din scândură pe bârne din lemn; 2) o casă de locuit de 60 mp., compusă din 2 camere, 2 holuri, temelie din beton armat, zidărie din cărămidă, planşee din lemn, astereală din lemn, acoperită cu ţiglă, tocărie ferestre şi uşi din lemn, încălzire cu sobe de teracotă, instalaţie electrică racordată la reţea, pardoseli din beton placate cu parchet laminat 2 camere, iar holurile placate cu gresie, pereţi tencuiţi şi finisaţi cu glet şi vopsiţi cu vopsea lavabilă, scară de acces în locuinţă cu două sensuri realizată din beton; 3) grajd cu fânar în suprafaţă de 32 mp., construit pe fundaţie de beton armat, pardoseală din beton, zid de cărămidă, uşă din lemn, pod şi contur fânar din lemn, planşee din lemn, astereală din lemn. O polată pe furci din lemn de 24 mp., astereală din lemn şi învelitoare din plăci azbociment (adăpost pentru animale); 4) fânar în suprafaţă de 19 mp., construit pe furci din fier, pod şi contur din lemn, astereală din lemn şi învelitoare din carton asfaltat; 5) pătul – magazie porumb în suprafaţă de 3 mp., construit pe furci din fier, pod şi contur din lemn şi învelitoare din plăci de azbociment; 7) copertină în suprafaţă de 6 mp., construită pe furci din lemn, astereală din lemn şi învelitoare din plăci de azbociment; 8) copertină în suprafaţă de 6 mp., pe furci din lemn, astereală din lemn, învelitoare din plăci de azbociment; 9) fântână din tuburi din ciment cu diametrul de 80 cm, adâncime 12 mp; 10) poartă cu stâlpi din fier şi laturi cu cadru din fier, acoperit cu tablă şi ornamente din fier striat, fundaţie din beton în lungime de 4 metri şi înălţime de 1,6 metri; 11) gard pe stâlpi din lemn şi scândură, împrejmuire teren agricol 80 ml, cu înălţime de 1,5 m., cu valoarea de 259.010 RON, conform Raportului de evaluare gospodărie A. nr. 289/20.07.2017, executat de C. S.R.L. la cererea Primăriei Alunu.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 932 din 4 mai 2022)

Contract de transfer de afaceri şi de preluare a licenţei de exploatare. Cerere de chemare în judecată întemeiată pe răspunderea civilă delictuală a recurentei-pârâte

Prin cererea înregistrată la data de 7 mai 2018 pe rolul Judecătoriei Horezu sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâţii S.C. CET Govora S.A. – Divizia Minieră Unitatea Minieră de Cariere Berbeşti-Alunu, Complexul Energetic Oltenia S.A, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Consiliul Judeţean Vâlcea, Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Ministerul Economiei, solicitând obligarea acestora la plata despăgubirilor reprezentând valoarea de înlocuire a imobilului construcţie, situat în comuna Alunu, sat Alunu, judeţul Vâlcea, proprietatea reclamanţilor, compus din: 1) o casă de locuit în suprafaţă de 37 mp., compus din 2 camere şi o sală, cu beci de 13 mp., temelie din zid de piatră, zid de cărămidă şi beton, planşee şi asterială din lemn, învelitoare din ţiglă, tocăria ferestrelor din lemn, uşi din lemn, încălzire cu sobe, instalaţie electrică racordată la reţea, pardoseli din scândură pe bârne din lemn; 2) o casă de locuit de 60 mp., compusă din 2 camere, 2 holuri, temelie din beton armat, zidărie din cărămidă, planşee din lemn, astereală din lemn, acoperită cu ţiglă, tocărie ferestre şi uşi din lemn, încălzire cu sobe de teracotă, instalaţie electrică racordată la reţea, pardoseli din beton placate cu parchet laminat 2 camere, iar holurile placate cu gresie, pereţi tencuiţi şi finisaţi cu glet şi vopsiţi cu vopsea lavabilă, scară de acces în locuinţă cu două sensuri realizată din beton; 3) grajd cu fânar în suprafaţă de 32 mp., construit pe fundaţie de beton armat, pardoseală din beton, zid de cărămidă, uşă din lemn, pod şi contur fânar din lemn, planşee din lemn, astereală din lemn. O polată pe furci din lemn de 24 mp., astereală din lemn şi învelitoare din plăci azbociment (adăpost pentru animale); 4) fânar în suprafaţă de 19 mp., construit pe furci din fier, pod şi contur din lemn, astereală din lemn şi învelitoare din carton asfaltat; 5) pătul – magazie porumb în suprafaţă de 3 mp., construit pe furci din fier, pod şi contur din lemn şi învelitoare din plăci de azbociment; 7) copertină în suprafaţă de 6 mp., construită pe furci din lemn, astereală din lemn şi învelitoare din plăci de azbociment; 8) copertină în suprafaţă de 6 mp., pe furci din lemn, astereală din lemn, învelitoare din plăci de azbociment; 9) fântână din tuburi din ciment cu diametrul de 80 cm, adâncime 12 mp; 10) poartă cu stâlpi din fier şi laturi cu cadru din fier, acoperit cu tablă şi ornamente din fier striat, fundaţie din beton în lungime de 4 metri şi înălţime de 1,6 metri; 11) gard pe stâlpi din lemn şi scândură, împrejmuire teren agricol 80 ml, cu înălţime de 1,5 m., cu valoarea de 259.010 RON, conform Raportului de evaluare gospodărie A. nr. 289/20.07.2017, executat de C. S.R.L. la cererea Primăriei Alunu.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 932 din 4 mai 2022)

Cerere de chemare în judecată privind restituirea în natură a unui imobil și obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând daune pentru lipsa de folosinţă a imobilului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 30 ianuarie 2017, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bucureşti, reprezentată prin Primarul General, restituirea în natură a imobilului situat în Bucureşti, str. x, liber de orice sarcini, obligarea pârâtei la plata sumei de 500 RON pe zi, reprezentând daune pentru lipsa de folosinţă a imobilului, de la data înregistrării cererii până la punerea efectivă în posesie şi acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 10/2001 şi decizia nr. 20 din 19 martie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la aplicarea prevederilor art. 26 alin. (3) din actul normativ menţionat.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 315 din 9 februarie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Cerere de excludere a unui asociat. Cerere reconvenţională prin care s-a solicitat solicitând obligarea reclamanților-pârâți la plata dividendelor precum şi la plata dobânzii legale aferente. Suspendarea cauzei în temeiul art. 242 NCPC reținându-se că reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile impuse de instanţă. Disjungerea cererii reconvenţionale

Textul art. 210 alin. (1) NCPC stabileşte regula judecății împreună (a cererii principale şi a cererii reconvenţionale), fundamentul fiind dat de legătura care există între pretenții. Teza a doua cuprinde o excepție de strictă interpretare, decurgând de aici și consecința: dacă în stare de judecată este numai cererea reconvențională, aceasta nu poate fi disjunsă. Textul art. 210 alin. (2) stabilește doar posibilitatea de disjungere a cererii reconvenționale care împiedică soluționarea aceleia principale, textul de lege neprevăzând ca în cazul 139 alin. (5) posibilitatea disjungerii și soluționării separate, fără a se ține cont care dintre procesele conexate nu este în stare de judecată. Or, în speță nu s-a dovedit în calea de atac încălcarea unei norme de procedură cu relevanță în ceea ce privește măsura suspendării dispuse în cauză și a cărei nerespectare atrage sancțiunea nulității. Pe de altă parte nu poate fi ignorat că disjungerea este o măsură administrativă pentru care nu se poate formula cale de atac, conform art. 465 C.proc.civ., ține de aprecierea instanței referitoare la buna funcționare a actului de justiție. 

(Curtea de Apel București, s. a V-a civ., decizia nr. 297 din 13 octombrie 2017)