Solicitare privind obligarea pârâților la plata sumei de 200.000 euro, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat de către aceştia prin încălcarea dreptului la onoare, reputaţie şi demnitate al reclamantei. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a IV-a Civilă, la data de 1 martie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâţilor B. şi C. la plata sumei de 200.000 euro, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat de către aceştia prin încălcarea dreptului la onoare, reputaţie şi demnitate, la publicarea dispozitivului hotărârii în trei ziare de largă circulaţie, precum şi pe site-urile şi în cadrul emisiunilor în care au fost săvârşite faptele delictuale, la înlăturarea tuturor articolelor, materialelor şi postărilor referitoare la reclamantă şi copiii săi minori, din spaţiul public şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

La data de 16 septembrie 2019, reclamanta a formulat o cerere adiţională prin care a solicitat obligarea pârâţilor la plata a câte 10.000 euro fiecare, la publicarea, pe cheltuiala lor, a dispozitivului hotărârii în 3 ziare de largă circulaţie, respectiv D., Adevărul şi Jurnalul Naţional, să se abţină, pe viitor, de la orice acţiune de mediatizare şi denigrare a reclamantei prin orice mijloc, inclusiv prin intermediul site-urilor de socializare, de a înlătura, pe cheltuiala lor, din cadrul tuturor site-urilor web, imaginile şi filmările publice făcute în cadrul emisiunilor x, de pe x, site-ul x sau de pe orice alt site public, precum şi de pe Facebook-ul pârâţilor a tuturor imaginilor, filmelor şi comentariilor care, fiind publice, aduc, în continuare, atingere drepturilor la onoare, imagine şi reputaţie a reclamantei.

La termenul din data de 21 ianuarie 2020, reclamanta şi-a precizat cererea sub aspectul cuantumului despăgubirilor solicitate, anume câte 50.000 euro, echivalent în RON, de la fiecare pârât.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1001 din 6 iunie 2023)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ 1) Rolul judecătorului în aflarea adevărului. Analiză prin raportare la principiile fundamentale ale procesului civil: principiul imparțialității instanței, principiul contradictorialității, al disponibilității, principiul dreptului la apărare și principiul egalității părților. 2) Dovedirea situației de fapt fiscale. Caracterul de mijloc de probă al corespondenței electronice. Limitele în care instanța de recurs poate analiza, în contextul procedural oferit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. porc civ, criticile de recurs vizând aspecte ce țin de probatoriul cauzei

1) Rolul judecătorului nu este acela de a dispune, din oficiu, administrarea de probe, ci acela ca, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, să afle adevărul, păstrându-și imparțialitatea. Intervenția instanței în alte împrejurări ar echivala cu substituirea părții în efectuarea unui act procedural, cu încurajarea atitudinii culpabile a părții căreia îi revine sarcina probării pretențiilor, ceea ce ar avea drept consecință ruperea echilibrului procesual, printr-o atitudine părtinitoare a instanței, de natură a defavoriza și prejudicia cealaltă parte din proces.
Față de conținutul art. 254 alin. (5) NCPC, în lipsa caracterului imperativ al dispozițiilor acestui articol, este lăsat la aprecierea instanţei, în cadrul cercetării judecătoreşti pe care o efectuează, să solicite experţilor să lămurească sau să completeze expertiza. În aceste condiții, faptul că judecătorul cauzei nu a dispus din oficiu completarea raportului de expertiză nu poate fi reținută ca o încălcare a principiului rolului judecătorului în aflarea adevărului.
2) Corespondența electronică (e-mail) a contribuabilului reprezintă, în înțelesul art. 55 alin. (1) și (2) Cod procedură fiscală, coroborat cu art. 265 Cod procedură civilă, un mijloc de probă care atestă situația de fapt fiscală, în considerarea faptului că prestarea efectivă a serviciilor, precum şi scopul acestor servicii, reprezintă fapte juridice ce pot fi dovedite prin orice mijloace de probă prevăzute de lege.
În condițiile în care prima instanță nu a aplicat aceste dispoziții legale în sensul înlăturării corespondenței electronice din probatoriul cauzei, ci dimpotrivă, analizând conținutul emailurilor din punct de vedere probator, a constatat că acestea nu fac dovada faptului juridic invocat (efectivitatea şi realitatea prestării serviciilor), motivul de recurs vizând nelegalitatea soluției primei instanțe prin raportare la probele propuse de parte nu poate fi primit.

(ICCJ, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 3151 din 2 iunie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Insolvență. Contestaţie la tabel. Calitatea procesuală activă în formularea contestaţiei, în situaţia subrogaţiei legale în drepturile creditorului. Obligaţia administratorului sau lichidatorului judiciar de a solicita explicaţii şi documente suplimentare de la creditorul care nu a depus, anexat cererii de înscriere creanţă, toate documentele justificative ale creanţei, în situaţia în care administratorul sau lichidatorul judiciar invocă şi constată prescripţia extinctivă

Deşi legea impune creditorilor să anexeze toate documentele justificative ale unei creanţe o dată cu cererea de admitere a creanţei, în termenul stabilit pentru depunerea acestei cereri, totuşi în condiţiile în care administratorul judiciar este pus în situaţia de a invoca şi constata prescripţia extinctivă, textul art. 106 alin. (3) trebuie interpretat în sens mai larg, respectiv se impune solicitarea unor informaţii şi documente suplimentare de la respectivul creditor, în vederea respectării dreptului la apărare al acestuia şi realizării scopului verificării creanţelor, avut în vedere de legiuitor.

(Curtea de Apel Oradea, s. a II-a civ., decizia nr. 121 din 21 aprilie 2016)