Solicitare în vederea anulării deciziei de încetare a contractului individual de muncă şi repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii acesteia. Anularea recursului declarat

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia Civilă la 22 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. a solicitat anularea deciziei nr. 56/30.11.2011 şi repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii acesteia.

În motivarea contestaţiei, a arătat că nu a semnat cu pârâta contractul individual de muncă nr. x/10.05.2018, contract încetat de drept la 30.11.2018 conform deciziei contestate şi comunicată la data de 19.12.2018.

A arătat că decizia este netemeinică şi nelegală în primul rând pentru că nu a semnat cu pârâta un contract individual de muncă pe perioadă determinată şi în al doilea rând pentru că pârâta nu a respectat procedura prevăzută de art. 56 alin. (2) Codul muncii.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 16 şi următoarele, art. 56, art. 76- 80, art. 266-275 din Codul muncii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1350 din 7 iunie 2022)

Cererea de încuviinţare a executării silite. Determinarea competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti la data de 27.04.2023, Biroul executorului judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite împotriva debitorului Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, la cererea creditorului B., în baza titlurilor executorii reprezentate de decizia civilă nr. 2126/10.12.2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2015 şi decizia nr. 894/14.04.2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în acelaşi dosar.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1251 din 30 iunie 2023)

Solicitare privind anularea deciziei de încetare a contractului individual de muncă şi repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii acesteia. Anularea recursului declarat

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia Civilă la 22 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. a solicitat anularea deciziei nr. 56/30.11.2011 şi repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii acesteia.

În motivarea contestaţiei, a arătat că nu a semnat cu pârâta contractul individual de muncă nr. x/10.05.2018, contract încetat de drept la 30.11.2018 conform deciziei contestate şi comunicată la data de 19.12.2018.

A arătat că decizia este netemeinică şi nelegală în primul rând pentru că nu a semnat cu pârâta un contract individual de muncă pe perioadă determinată şi în al doilea rând pentru că pârâta nu a respectat procedura prevăzută de art. 56 alin. (2) Codul muncii.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 16 şi următoarele, art. 56, art. 76- 80, art. 266-275 din Codul muncii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1350 din 7 iunie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Persoană aflată în stare de detenție. Anularea cererii de apel pentru lipsa semnăturii. Transmiterea dovezii achitării taxei de timbru aferentă căii de atac. Manifestare neechivocă a părții de a-şi însuşi cererea de apel. Sancţiune disproporţionată. Vătămare procesuală. Atingere adusă dreptului de acces la o instanță

În acord cu jurispudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în contextul în care apelantul s-a conform obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, prin depunerea la dosarul cauzei a chitanţei doveditoare în acest sens, se impunea ca instanţa de apel, în raport de prevederile art. 22 alin. (7) NCPC, să acorde preeminenţă cerinţelor echităţii şi ale bunei-credinţe şi să aprecieze că demersul de complinire a obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru reprezintă o manifestare neechivocă a părţi cu privire la intenţia sa de continuare a demersului judiciar, iar nu de desistare, prin nesemnarea cererii de apel.

(I.C.C.J., secția I civilă, decizia nr. 1177 din 26 mai 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Cerere de intervenție accesorie respinsă. Recurs declarat oral în ședință. Consecințe din perspectiva dispozițiilor art. 148 NCPC

Dispozițiile art. 148 alin. (1) C. proc. civ. prevăd forma scrisă pentru cererile adresate instanțelor, aceeași obligație reieșind și din cuprinsul art. 486 C. proc. civ., care impune mențiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs.
Conform dispozițiilor art. 64 alin. (4) C. proc. civ., încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, termen care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă.
Nicio dispoziție din cuprinsul art. 64 C. proc. civ. nu prevede posibilitatea ca partea care intervine să declare oral apel sau recurs împotriva soluției de respingere a cererii de intervenție, astfel că nu este incidentă prevederea de excepție din art. 148 alin. (4) C. proc. civ., concluzia care trebuie desprinsă din analiza acestor texte legale fiind în sensul că recursul declarat împotriva încheierii de respingere a cererii de intervenție trebuie declarat în formă scrisă.

(ICCJ, secția a II-a civilă, decizia nr. 1946 din 5 noiembrie 2019)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Cerere de intervenție accesorie respinsă. Recurs declarat oral în ședință. Consecințe din perspectiva dispozițiilor art. 148 NCPC

Dispozițiile art. 148 alin. (1) C. proc. civ. prevăd forma scrisă pentru cererile adresate instanțelor, aceeași obligație reieșind și din cuprinsul art. 486 C. proc. civ., care impune mențiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs.
Conform dispozițiilor art. 64 alin. (4) C. proc. civ., încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, termen care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă.
Nicio dispoziție din cuprinsul art. 64 C. proc. civ. nu prevede posibilitatea ca partea care intervine să declare oral apel sau recurs împotriva soluției de respingere a cererii de intervenție, astfel că nu este incidentă prevederea de excepție din art. 148 alin. (4) C. proc. civ., concluzia care trebuie desprinsă din analiza acestor texte legale fiind în sensul că recursul declarat împotriva încheierii de respingere a cererii de intervenție trebuie declarat în formă scrisă.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1946 din 5 noiembrie 2019)