Regularizarea TVA prin stornarea operațiunilor fiscale anterioare. Limitele corectării și obligația justificării documentare a ajustărilor

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 26.04.2018, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală -Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii Constituită la Nivelul Regiunii Iaşi, solicitând anularea urmatoarelor acte administrativ-fiscale: Deciziei de solutionare a contestatiei nr 390/26.10.2017, emisă de ANAF-Directia de Generală de Solutionare a Contestatiilor, precum si a tuturor actelor administrativ fiscale emise de ANAF – DGRFP Iaşi – Administratia pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Iaşi, respectiv: Decizia de impunere nr. x din data de 17.07.2017 şi Raportul de inspecţie fiscală nr. x din data de17.07.2017, contestând astfel obligatiile fiscale suplimentare în sumă de 33.920.295 RON, stabilite în sarcina sa, reprezentând „TVA” suplimentar de plată.

Prin sentinţa civilă nr. 2220/19.07.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. – prin administrator judiciar S.C. B. în contradictoriu cu pârâtele ANAF – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii Constituită la Nivelul Regiunii Iaşi, a anulat Decizia nr. 390/26.10.2017, emisă de pârâta ANAF-DGSC, Decizia de impunere nr. x din 17.07.2017 şi Raportul de inspecţie fiscală nr. x din 17.07.2017, emise de pârâta Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Iaşi şi a obligat pârâţii, în solidar, la plata sumei de 2150 RON cheltuieli de judecată către reclamantă.

Acţiunea a fost reînregistrată la data de 23.11.2021, sub nr. x/2021, ca urmare a casării cu trimitere spre rejudecare, prin Decizia nr. 4450/06.10.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a dispus admiterea recursurilor formulate de pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vaslui împotriva sentinţei civile nr. 2220 din 19 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 3180 din 6 iunie 2024)

Lipsa invocării exprese a excepțiilor procesuale în apel. Distincția dintre apărările de fond și excepțiile procesuale în analiza interesului și calității procesuale active într-o acțiune în anularea mărcii pentru rea-credință

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la data de 27 octombrie 2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii Calea x S.R.L. şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, să dispună: anularea Mărcii nr. 171546 înregistrată la data de 8 februarie 2021, obligarea pârâtului Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci să radieze marca „Mocăniţa Apusenilor” din Registrul Naţional al Mărcilor, interzicerea utilizării de către pârâta Calea x S.R.L., în orice fel, a mărcii „Mocăniţa Apusenilor” în activitatea sa comercială, cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1784 din 25 iunie 2024)

Contestaţie împotriva Deciziei emise de Fondul de Garantare a Asiguraţilor prin care au fost respinse cererile de plată. Admiterea recursului formulat de pârât, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond

Prin cererea înregistrată la data de 31.10.2020 sub nr. x/2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Fondul de Garantare a Asiguraţilor a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 24238/25.09.2020 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor prin care au fost respinse cererile de plată nr. x.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 523 din 31 ianuarie 2024)

Cerere prin care se solicită instanţei să dispună ca autoritatea părintească asupra minorilor să fie exercitată de către mamă, să fie stabilit domiciliul celor doi minori la mamă, iar pârâtul să fie obligat la plata unei pensii de întreţinere

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Rupea sub nr. x/2023 din data de 19.01.2023, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanţei să dispună ca autoritatea părintească asupra minorilor C. şi D. să fie exercitată de către mamă, să fie stabilit domiciliul celor doi minori la mamă, iar pârâtul să fie obligat la plata unei pensii de întreţinere în favoarea celor doi minori până la împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv până la finalizarea studiilor, în cuantum de 1/3 din venitul net realizat, dar nu mai puţin de 1/3 din salariul minim pe economie.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 260-263, art. 397, art. 402, art/499 alin. (1) şi (3) coroborat cu art. 505, art. 507, art. 524, art. 527-533 C. civ., Legea 272/2004 (art. 1, 2, 30-33, 36, 44, 47-48), Constituţia României (art. 25, 26, 30), CEDO (art. 8, art. 10).

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 235 din 31 ianuarie 2024)

Stabilirea faptelor şi aplicarea corectă a legii. Calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti sub nr. x/2016*, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanţei să constate nulitatea declaraţiei nr. 158/4.08.2014 atestată de avocat C., ca urmare a existenţei viciului de consimţământ – dol, prevăzut de art. 1214 din C. civ. cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2328 din 2 noiembrie 2021)

Majorările de întârziere pentru neplata TVA. Condiţiile răspunderii civile delictuale și determinarea despăgubirilor

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul la data de 25 septembrie 2013, reclamanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania – Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR – ADA) a chemat în judecată pe pârâta S.C. A. S.R.L, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

1.în principal, obligarea pârâtei la plata sumei de 662.904 RON reprezentând valoarea egala cu triplul remuneraţiei şi la plata TVA-ului legal aferent, suma datorata potrivit art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, pentru comunicarea publica a operelor muzicale în scop ambiental în autobuze, microbuze şi autocare perioada 01.08.2010 – 31.07.2013, fără a încheia în prealabil autorizaţie licenţa neexclusiva cu UCMR-ADA.

2.în subsidiar, în cazul în care s-ar dovedi utilizarea licita a operelor muzicale prin comunicare publica de către pârâta, obligarea pârâtei la plata sumei de 220.968 RON, inclusiv TVA, suma datorata pentru comunicarea publica a operelor muzicale în scop ambiental în autobuze, microbuze şi autocare perioada 01.08.2010-31.07.2013; obligarea pârâtei la plata sumei de 552.602,91 RON reprezentând penalităţi de întârziere, calculate pana la data de 05.08.2013, datorate de pârâta pentru întârzierea plaţii remuneraţiilor menţionate anterior; obligarea pârâtei la plata de penalităţi de 0,5%/zi de întârziere începând cu data de 06.08.2013 şi pana la plata efectiva a sumei de 220.968 RON, reprezentând remuneraţii restante menţionate anterior.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 339 din 16 februarie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Mijloace de probă. Marcă comunitară. Acțiune în contrafacere. Notorietate

Concludenţa şi pertinenţa unui mijloc de probă ori caracterul de probă directă nu asigură valoare absolută respectivei dovezi, instanţa având obligaţia să ţină cont de toate probele administrate, examinându-le pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor, astfel cum prevede art. 264 C.proc.civ.

(ICCJ, secția I civilă, decizia nr. 2700 din 22 iunie 2020)