Critici privitoare la modul în care a fost invocată şi soluţionată excepţia lipsei de interes. Respingerea recursului ca fiind nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Bucureşti, au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să se dispună: obligarea pârâtei la emiterea dispoziţiilor legale în dosarele nr. x/05.09.2001, întocmit în baza notificării nr. x/03.09.2001, nr. y/05.11.2002, întocmit în baza notificării nr. x/31.07.2001, nr. y/02.08.2001, întocmit în baza notificării nr. x/31.07.2001; obligarea pârâtei la corectarea greşelilor grave de înregistrare a notificărilor cu litera „T”, adică numai teren şi înlocuirea cu litera „I”, adică imobil compus din teren şi construcţiile demolate; obligarea pârâtei la repararea prejudiciului, prin plata despăgubirilor aferente măsurilor reparatorii prin echivalent, pentru suprafaţa de teren de 1372 mp şi a construcţiilor demolate ce au fost pe acest teren situat în str. x, Bucureşti; obligarea pârâtei la plata diferenţei de despăgubiri, la valoarea reală a imobilului compus din suprafaţa de 151 mp şi construcţia casă de locuit ce au fost demolate, amplasată pe acest teren, situat în str. x, Bucureşti, anularea dreptului de proprietate al numitului C., pretins a fi proprietatea reclamanţilor din str. x, Bucureşti, prin desfiinţarea, ca ilegală şi abuzivă, a dispoziţiei nr. 5929/12.06.2006, emisă de pârâtă în dosarul nr. x/08.08.2001, cu atât mai mult cu cât nu a fost supusă controlului legalităţii exercitat de Prefect, aşa cum rezultă din răspunsul primit; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor aferente măsurilor reparatorii prin echivalent, corelate cu rata inflaţiei, de la data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluţionarea prezentului proces.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 136 din 26 ianuarie 2023)

Critici privind respingerea acţiunii ca inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile. Respingerea recursului ca nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2014 la data de 24.10.2014, reclamanţii A., B., C. şi D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Preşedintele Camerei Deputaţilor, Senatul României, Preşedintele Comisiei Juridice din Senat şi Directorul General al Direcţiei Juridice a Ministerului Finanţelor Publice daune materiale în cuantum de 240.000 RON şi daune morale în cuantum de 275.000 RON; cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 27 din 16 ianuarie 2018)

Atragerea răspunderii statului pentru erorile judiciare săvârşite în procesele penale. Procedura reparării pagubei în caz de eroare judiciară

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 13.07.2015, pe rolul Tribunalului Braşov, sub nr. x/2015, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, reprezentat legal de Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa să oblige pârâtul la plata sumei de 6.870 Euro, cu titlu de daune materiale, precum şi suma de 50.000 Euro, cu titlu de daune morale, pentru repararea prejudiciului produs ca urmare a erorilor judiciare săvârşite în toate fazele procesului penal ce s-a desfăşurat împotriva sa, inclusiv pentru privarea sa nelegală de libertate.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 314 din 11 februarie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Acțiune în constatarea nulității absolute. Invocarea unor aspecte ulterioare încheierii actului, specifice executării acestuia. Respingerea cererii de probatorii în baza art. 255 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Invocarea existenței motivelor străine de natura pricinii. Condiții și efecte

A) În planul probaţiunii judiciare, chestiune lăsată de lege în atributul instanţelor de fond, acestea au o marjă de apreciere asupra utilităţii probelor, adică a aptitudinii acestora de a duce în mod direct sau implicit la soluţionarea procesului, conform art. 255 alin. (1) C.proc.civ., în exercitarea principiului rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului, statornicit prin art. 22 C.proc.civ.
Nu sunt încălcate aceste norme de procedură în cazul în care instanța de apel a pus în dezbatere probele solicitate de apelantă prin cererea de apel, deliberând asupra admisibilităţii şi aptitudinii acestora de a duce la soluţionarea procesului și a hotărât respingerea lor justificată, prin considerente adecvate, în care se arată că acestea nu au utilitate în planul cercetării judecătorești, mai exact, nu au aptitudinea să demonstreze fapte concomitente încheierii actelor atacate cu nulitate, ci demonstrează aspecte ulterioare acestora, specifice executării actelor verificate.
B) Se circumscrie motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C.proc.civ. nemotivarea hotărârii, motivarea sa contradictorie sau prezentarea, de către instanţa a cărei hotărâre este recurată, numai a motivelor străine de natura pricinii.
Aşadar, o hotărâre nu poate fi casată în recurs dacă, pe lângă motive adecvate, care explică sistematic şi logic raționamentul instanței care a pronunțat soluția, aceasta cuprinde aprecieri de circumstanță care nu reprezintă cauza principală sau relevantă a hotărârii prin care s-a soluţionat procesul.
Nu reprezintă motive străine de natura pricinii acele considerente ale instanței de apel care, fundamentându-se pe probele administrate, exprimă concluziile proprii asupra faptelor, reținând că reclamanta invocă o stare de fapt ulterioară încheierii actelor a căror nulitate absolută o solicită prin cererea de chemare în judecată, care ţine de evaluarea modului de executare a convenţiilor, iar nu de evaluarea circumstanțelor încheierii lor, fiind astfel nerelevante în analiza nulității.

(I.C.C.J., secția a II-a civilă, decizia nr. 197 din 3 februarie 2021)