Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a supus dezbaterii publice Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes național în scop recreativ.
Monthly Archives: mai 2025
În ședința din data de 19 mai 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în cauză, a soluționat sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în ceea ce privește interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal.
Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA) a publicat orarul pentru Anul II, disciplina „Drept penal și Drept procesual penal”, în perioada 24 mai – 30 iunie 2025.
În ședința din data de 19 mai 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în cauză, a soluționat sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în ceea ce privește interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 493 alin. (3) raportat la art. 493 alin. (1) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) anunță declanșarea procedurii de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În ședința din data de 19 mai 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în cauză, a soluționat sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în ceea ce privește interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 211 alin. (4) prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Data publicării: 20 mai 202560 views (pentru a citi în continuare autentifică-te sau înregistrează-te!)
Prin sentinţa civilă nr. 575 din 10 iulie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Sănătăţii, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în favoarea Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a civilă contencios administrativ fiscal.
Învestit prin declinare, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a civilă contencios administrativ fiscal, prin sentinţa civilă nr. 126 din 29 ianuarie 2024, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, a declinat judecarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat invit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 2334 din 19 aprilie 2024)
Prin încheierea din data de 20 martie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de recurentul A. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 şi art. 440 din C. proc. pen.
În esenţă, pentru a dispune astfel cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, Înalta Curte a reţinut că prin cererea de recurs în casaţie formulată în dosarul nr. x/2021, recurentul inculpat A. a invocat excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi legale:
– art. 438 din C. proc. pen. – arătând că aceste dispoziţii limitează cazurile în care se poate face recurs în casaţie, având un caracter formal şi nicidecum un caracter prin care motivele invocate ar putea duce la o casare cu trimitere spre rejudecare pentru aflarea adevărului şi stabilirea justă a răspunderii penale pentru cei trimişi în judecată şi condamnaţi. Niciun alineat din prevederile acestui articol nu dispune reanalizarea probelor administrate, încălcându-se în mod flagrant dreptul la un proces echitabil care să garanteze dreptul celor judecaţi şi condamnaţi fără nicio probă la stabilirea adevărului şi la atragerea răspunderii penale numai în baza unor probe ce dovedesc vinovăţia.
– art. 440 din C. proc. pen. privind admiterea in principiu a recursului în casaţie – arătând că încalcă dispoziţiile art. 16 şi art. 21 din Constituţie, în sensul ca aceasta se soluţionează în Camera de Consiliu de un singur judecător, fără citarea părţilor, fără apărător, încălcându-se principiul contradictorialităţii.
Examinând admisibilitatea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia invocată, în concret, Înalta Curte a constatat că obiecţiunile formulate de recurent cu privire la dispoziţiile art. 438 şi art. 440 din C. proc. pen. nu reprezintă, în realitate, critici de neconstituţionalitate apte să provoace un examen al conformităţii normelor legale cu legea fundamentală a României, excepţia invocată neavând legătură cu cauza, având în vedere că o posibilă admitere a acesteia nu este de natură să influenţeze soluţia ce va fi pronunţată în speţă şi să producă un efect real, concret, în soluţionarea cauzei pe fond, situaţie în care excepţia de neconstituţionalitate invocată apare ca fiind lipsită de pertinenţă în raport cu procesul principal în care a fost formulată.
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 469 din 18 iunie 2024)
Institutul Național al Magistraturii (INM) a publicat rezultatele finale la examenul de absolvire a Institutului Național de Magistratură:
Prin cererea înregistrată la data de 12 decembrie 2019, pe rolul Tribunalului Prahova, sub nr. x/2019, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună: 1. obligarea pârâtului la plata sumei de 500.000 euro, reprezentând daune morale cauzate prin reţinerea şi arestarea sa nelegală timp de 113 zile; 2. obligarea pârâtului la plata sumei de 55.971,5 RON, reprezentând daune materiale ce constau în cheltuielile judiciare pe care le-a avansat, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, în legătură cu dosarul penal nr. x/2015 al DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti în care a fost arestat, cu dosarul nr. x/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (dosar de fond) şi cu dosarul nr. x/2018 al aceleiaşi instanţe (dosar de apel); 3. obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente sumei solicitate, calculate de la data formulării cererii de chemare în judecată şi până la achitarea integrală a sumei datorate; 4. obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentului dosar.
La termenul din 20 februarie 2020, reclamantul a depus o cerere de mărire a câtimii obiectului capătului 2 de cerere, în sensul că, în plus faţă de suma solicitată prin petit, a solicitat şi suma de 4.000 RON reprezentând onorariul de avocat plătit în baza contractului de asistenţă juridică seria x nr. x/2016, conform chitanţei nr. x din data de 09.06.2016, astfel suma totală solicitată pe acest capăt de cerere fiind de 59.971,55 RON.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 859 din 26 martie 2024)
Președintele interimar al României a semnat Luni, 19 mai 2025, următoarele decrete:
„Partea specială a dreptului penal cuprinde totalitatea normelor de incriminare prevăzute în Codul penal și în legile speciale cu dispoziții penale. În conținutul său, lucrarea analizează elementele infracțiunilor din Codul penal, infracțiuni care formează tematica de studiu pentru licență. Analiza a fost realizată prin valorificarea literaturii…
Reglementarea relațiilor sociale prin acte de sorginte imperativă a constituit un factor declanșator al structurării unui sistem juridic integrator în domeniul dreptului, care a favorizat și a dinamizat activitatea statală de organizare administrativă și teritorială.
Unul dintre pilonii pe care se fundamentează existența Uniunii Europene (UE) îl reprezintă libera circulație a cetățenilor din statele membre ale uniunii (cetățeni UE), însă acest pilon nu se bucură de o existență fără limite, puternice limitări putând surveni din considerente de ordine, sănătate și siguranță publică.
În raport cu celelalte ramuri de drept, dată fiind natura juridică a normelor constituţionale, de la care nu se poate deroga, dreptul constituţional deţine o poziţie supraordonată. Atribuirea calităţii de subiect al raporturilor de drept constituţional presupune recunoaşterea capacităţii juridice, adică a prerogativei de a fi titular de drepturi şi obligaţii constituţionale.
După încheierea numărătorii oficiale a voturilor de la alegerilor prezidențiale – turul 2, Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit că Nicuşor Dan este câștigătorul turului 2.
Prin raportare la evoluția domeniului urbanismului și a dreptului urbanismului, în ultima perioadă ne-am lovit de o decizie a Curții Constituționale, prin care a apreciat că trebuie reinterpretată o hotărâre prealabilă, pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept, în anul 2015, de către Curtea de Casație.
