Ediția a patra a prezentei lucrări conține 56 de teste (însumând 112 spețe, fiecare test cuprinzând câte două spețe), în cadrul acestora fiind problematizate teme variate de drept civil și drept procesual civil concepute astfel încât să acopere, în principiu, tematica de concurs pentru admiterea în magistratură/INM…
Monthly Archives: iunie 2024
Principiul dublului grad de jurisdicție în materie penală înseamnă, în esență, judecarea succesivă și sub toate aspectele („în fond”) a unei cauze penale de către două instanțe de judecată, una în mod efectiv și pentru prima dată, iar a doua cu vocație de a verifica concluziile primei instanțe în calitate de instanță ierarhic superioară, în cazul sesizării sale de către participanții la proces, ca primă cale de atac („ordinară”).
Activitatea specială de investigații este un concept elaborat în ideea realizării obligațiunii pozitive a statului de a garanta și proteja valorile constituționale prin forțe, mijloace și metode speciale aplicate prioritar în mod confidențial sau secret.
Pornind de la optica judecătorilor Curții Europene a Drepturilor Omului din cuprinsul hotărârii din 15 martie 2016 dată în cauza M.G.C. contra României, care s-a pronunțat de-a lungul timpului în favoarea protecției efective a minorilor împotriva oricăror forme de abuz sexual, autorul subliniază în cuprinsul prezentului studiu concluzia CEDO, respectiv faptul că „instanțele naționale nu au o practică consacrată și consecventă pentru a face o deosebire clară între cazurile de viol și cele de act sexual cu un minor”. În acest context autorul realizează o analiză a elementelor din legislația penală a României care au determinat Curtea să formuleze concluzia anterior enunțată, printre care amintește: limita de vârstă până la care se poate aprecia că o faptă întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de viol și de la care fapta poate fi calificată ca act sexual cu un minor, capacitatea concretă a minorului de a înțelege semnificația unui act sexual și nivelul de dezvoltare psihomorală a minorului care participă la un act sexual – toate acestea fiind luate în calcul atunci când se pune problema încadrării juridice a unei fapte ca infracțiune de viol sau ca act sexual cu un minor.
Deși cărțile par făcute pentru conducerea principalelor instituții europene, odată cu aderarea europarlamentarilor AUR la Grupul european conservator, acesta grup devine a treia forță politică din Parlamentul European.
În M. Of. nr. 585 din 25 iunie 2024, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 30/2024, în materie de drept penal, pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă în cazul infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere, acţiunea penală mai poate fi pusă în mişcare din oficiu?
Modificările legislative recente în domeniul jocurilor de noroc au generat o serie de provocări economice pentru această industrie, determinând din ce în ce mai mulți organizatori să își înceteze sau să își restructureze activitatea.
Buju, Stanciu și Asociații lansează Lawren.ai, un asistent virtual inovator care transformă modul în care oamenii interacționează cu legea. Antrenat pe legislația și jurisprudența românească, Lawren.ai oferă acces instant la informații juridice complexe, explicând raționamentele și procesele legale într-un limbaj simplu și ușor de înțeles.
Președintele României a semnat marți, 25 iunie 2024, următoarele decrete…
Uniunea Națională a Barourilor din România a publicat Proiectul privind Reglementările sectoriale și Proiectul referitor la Procedurile de control privind spălarea banilor, spre dezbaterea Corpului profesional, până în data de 25 iulie 2024.
Dreptul muncii, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice
Solicitare în vederea obligării pârâtelor la plata indemnizaţiei de conducere în procent de 25% din salariul de încadrare, calcularea drepturilor salariale legale restante, fundamentarea bugetului local, aprobarea bugetului local în acest sens şi alocarea sumelor necesare plăţii acestor drepturi legale restante. Respingerea recursului ca fiind inadmisibil
Prin acţiunea formulată la 16 octombrie 2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Gherla,Organul deliberativ Consiliul Local al Municipiului Gherla, Organul executiv Primarul Municipiului Gherla şi Primăria Municipiului Gherla a solicitat obligarea pârâtelor la plata indemnizaţiei de conducere în procent de 25 % din salariul de încadrare de la data de 12.10.2014 până la data de 01.10.2017, dată la care prin Dispoziţia nr. 1008/05.10. 2017 a fost reîncadrată în funcţia de şef birou cu o indemnizaţie de conducere de 25 % în baza art. 52 lit. b), Cap. V din Legea nr. 334/2002 a Bibliotecilor, la calcularea drepturilor salariale legale restante, fundamentarea bugetului local, aprobarea bugetului local în acest sens şi alocarea sumelor necesare plăţii acestor drepturi legale restante pentru perioada 12.10.2014 – 31.09.2017, cu o actualizare a acestor drepturi prin aplicarea indicelui de inflaţie şi a unei dobânzi legale, precum şi a daunelor moratorii de la data de 12.10.2014 şi până la data plăţii efective a acestor drepturi salariale restante.
De asemenea, a solicitat plata drepturilor salariale legale datorate şi neacordate indexate cu toate creşterile salariale şi majorate cu indicele de inflaţie şi cu o dobânda legală penalizatoare de la data de 12.10.2014 şi până la efectuarea acestei plăţi din cauza încadrării într-o funcţie greşită la data angajării sale şi neacordării indemnizaţiei de conducere în procent de 25% corespunzătoare funcţie de şef birou pe care trebuia să o aibă în calitate de bibliotecar responsabil, conform cu dispoziţia art. 52 lit. b), Cap. V din Legea nr. 334/2002 a Bibliotecilor.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1800 din 22 septembrie 2021)
Drept Penal şi Procesual Penal, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice
Conspiraţie la comiterea de infracţiuni de spălare a banilor, transport de bunuri furate şi primirea de bunuri furate prin comerţ interstatal şi internaţional. Menținerea măsurii arestării provizorii a personei extrădabile
Prin încheierea din data de 10 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori- noul C. proc. pen..-CCJI, în dosarul nr. x/2022, a fost admisă propunerea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
În temeiul art. 44 din Legea nr. 302/2004, modificată, raportat la art. 12 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, s-a dispus arestarea provizorie, în caz de urgenţă, a persoanei extrădabile A., cetăţean moldovean, aflată în stare de reţinere în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iaşi, în vederea extrădării, în baza cererii de arestare provizorie, în vederea extrădării, formulată de Departamentul de Justiţie al Statelor Unite Ale Americii, secţia Penală – Biroul Afacerilor Internaţionale, din data de 10.09.2021, cu numărul de referinţă x, transmisă la data de 21.09.2021 prin intermediul Ministerul Justiţiei din România, sub nr. x/2021, în baza mandatului de arestare emis la data de 21.02.2017 de Grefierul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina, ca urmare a inculpării persoanei extrădabile prin rechizitoriul din 21.02.2017, caz nr. 3:17-CR-45, în vederea judecării pentru comiterea infracţiunilor de:
– cap de acuzare 1: conspiraţie la comiterea infracţiuni de spălare de bani, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §195 (h);
– cap de acuzare 2,3,5,6,7,8 şi 10: spălare de bani, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §195 (a)(2) (B)(i);
– cap de acuzare 20: conspiraţie la transportul bunurilor furate şi primirea de bunuri furate, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §371;
– cap de acuzare 25,26,27: primirea de bunuri furate prin comerţ interstatal şi internaţional, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §2315, pe o durată de 30 zile, cu începere de la 10 mai 2022 şi până la 08 iunie 2022, inclusiv.
S-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.
S-a dispus ca persoana arestată A. să fie depusă în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Iaşi, iar prezenta încheiere a fost comunicată autorităţilor enumerate la art. 101 alin. (6) din Legea 302/2004.
S-a fixat termen la data de 24 mai 2022, ora 10:00, pentru continuarea procedurii de extrădare.
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 325 din 19 mai 2022)
Editura UJ oferă practicienilor și tuturor cititorilor un nou format al Codului de procedură civilă, actualizat la zi, legat cu spirală și având o copertă necartonată, într-o ediție îngrijită de judecător Vasile Bozeșan, având și un comentariu introductiv realizat de acesta din urmă privind Radiografia modificărilor Codului în perioada 2022-prezent…
Drept Civil şi Procesual Civil, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice
Parcurgerea fără succes a procedurii speciale. Suprimarea posibilităţii instanţei civile de a analiza efectiv şi de a se pronunţa cu privire la fondul pretenţiilor deduse judecăţii referitoare la solicitarea reclamantului de a-i fi acordate daune morale rezultate din pretinsa încălcare a unor drepturi civile fundamentale
Prin cererea înregistrată la 22 martie 2019 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:
– obligarea în solidar a primilor doi pârâţi la plata unei despăgubiri în cuantum de 250.000 RON, reprezentând repararea prejudiciului cauzat prin dispunerea nelegală, în mod excesiv şi nejustificat, a unor măsuri de încătuşare a reclamantului şi prezentarea publică sub această formă de constrângere fizică, la data de 23 martie 2016;
– obligarea pârâtului Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova la plata unei despăgubiri în cuantum de 250.000 RON, reprezentând repararea prejudiciului cauzat prin condiţionarea accesului său la asistenţă medicală de urgenţă, de deplasarea la medic încătuşat cu mâinile la spate, în timp ce se afla în custodia Arestului Câmpina, unitate aflată în subordinea acestui pârât;
– obligarea pârâtului Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova la plata unei despăgubiri în cuantum de 1.000.000 RON, reprezentând repararea prejudiciului cauzat prin lipsirea reclamantului de libertate în mod nelegal, timp de 8 ore, în data de 12/13 iulie 2016;
– obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale aferentă fiecărei sume în parte, până la data plăţii efective.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 611 din 24 aprilie 2023)
Prin Directiva (UE) 2019/790 s-a instituit un regim comun al contractelor de proprietate intelectuală. Prin intermediul acesteia s-a dorit asigurarea protecției operelor și a altor elemente protejate prin drept conex. Astfel, în prezenta lucrare se analizează modalitatea te transpunere în legislația internă a Directivei (UE) 2019/790.
Pornind de la exemple de practică judiciară înregistrate în jurisprudența franceză, autorul analizează în cuprinsul prezentului studiu modalitatea în care legiuitorul român, la adoptarea Noului Cod civil a înțeles să reglementeze regimul juridic al prejudiciului prin ricoșeu, îndreptându-și atenția asupra acelor aspecte care țin de reglementarea efectelor păgubitoare prin ricoșeu. Desigur, pentru a putea acest studiu, autorul a abordat și aspectele care țin de natura juridică a obligațiilor contractuale din care se desprinde acest prejudiciu.
Domat construieşte teoria monarhiei absolutiste, de drept divin, în care Suveranul, ţinând locul lui Dumnezeu pe Pământ, are rolul major de a asigura înfăptuirea justiţiei, respectiv aplicarea legii. În esenţă, acţiunile acestui Suveran nu puteau fi judecate decât de Dumnezeu. În scopul îndeplinirii rolului său, Suveranul era înzestrat, potrivit lui Domat, cu „o lungă listă de drepturi şi îndatoriri”…
Drept administrativ, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice
Cerere privind obligarea autorităţii pârâte la plata despăgubirilor aferente reparării prejudiciului constând în beneficiul nerealizat apreciat ca fiind generat patrimoniului reclamantei prin emiterea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare
Prin acţiunea înregistrată, la data de 25.08.2022, pe rolul Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est -Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020, obligarea pârâţilor la acoperirea prejudiciului creat prin emiterea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/23.10.2017, prin care i s-a imputat suma de 808.231,68 RON, şi a Deciziei nr. 871/11.12.2017, prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva procesului-verbal.
Aceste acte au fost anulate, definitiv, prin sentinţa civilă nr. 113/2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bacău. Reclamanta a precizat că, prin lipsirea timp de 4 ani a folosinţei sumei de 808.231,68 RON, i s-a creat un prejudiciu evaluat la suma de 251.179,321 RON, prin aplicarea dobânzii fiscale.
(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1809 din 30 martie 2023)
