Cerere privind obligarea autorităţii pârâte la plata despăgubirilor aferente reparării prejudiciului constând în beneficiul nerealizat apreciat ca fiind generat patrimoniului reclamantei prin emiterea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare

24 iun. 2024
Vizualizari: 96
  • Legea nr. 554/2004: art. 10 alin. (1)
  • Legea nr. 554/2004: art. 11 alin. (2)
  • Legea nr. 554/2004: art. 19
  • NCPC: art. 135 alin. (1) şi (4)
  • NCPC: art. 30 alin. (4)

Prin acțiunea înregistrată, la data de 25.08.2022, pe rolul Curții de Apel Bacău – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale, Lucrărilor Publice și Administrației și Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est -Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020, obligarea pârâților la acoperirea prejudiciului creat prin emiterea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/23.10.2017, prin care i s-a imputat suma de 808.231,68 RON, și a Deciziei nr. 871/11.12.2017, prin care i-a fost respinsă contestația împotriva procesului-verbal.

Aceste acte au fost anulate, definitiv, prin sentința civilă nr. 113/2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Bacău. Reclamanta a precizat că, prin lipsirea timp de 4 ani a folosinței sumei de 808.231,68 RON, i s-a creat un prejudiciu evaluat la suma de 251.179,321 RON, prin aplicarea dobânzii fiscale.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1809 din 30 martie 2023)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Înalta Curte, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău, pentru considerentele ce urmează.

Din analiza cererii de chemare în judecată cu care reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit instanța, se constată că ceea ce se solicită este, în fapt, obligarea autorității pârâte la plata, prin mecanismul reglementat de art. 19 din Legea nr. 554/2004, a despăgubirilor aferente reparării prejudiciului constând în beneficiul nerealizat, apreciat ca fiind generat patrimoniului său prin emiterea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/23.10.2017, prin care i s-a imputat suma de 808.231,68 RON, și a Deciziei nr. 871/11.12.2017, prin care i-a fost respinsă contestația împotriva procesului-verbal.

Aceste acte au fost anulate în Dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Bacău – secția a II-a contencios administrativ și fiscal prin sentința civilă nr. 113 din 29 noiembrie 2018 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de ședință din data de 8 ianuarie 2019), sentință care a rămas definitivă prin respingerea recursului formulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), ca nefondat, prin decizia civilă nr. 5 din 11 ianuarie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din această perspectivă, sunt relevante susținerile reclamantei potrivit cărora, prin lipsirea de folosință a sumei de 808.231,68 RON, imputate prin actele atacate, pe care a ales să o achite (în luna noiembrie 2017) pentru a nu fi demarată procedura executării silite împotriva sa (sumă ce i-a fost restituită la data de 06.04.2022), a suferit un prejudiciu, o pierdere patrimonială.

Reține Înalta Curte că, potrivit art. 19 alin. (1) și (2) din Lega nr. 554/2004,

„(1) Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de prescripție pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.

(2) Cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2)”.

Deci, când persoana vătămată nu a cerut și despăgubiri prin acțiunea având drept obiect anularea actului administrativ, aceasta are deschisă calea unei acțiuni separate în despăgubiri, cerere care, contrar celor reținute de Tribunalul Bacău, nu poate fi apreciată drept o cerere accesorie.

Deși, după cum s-a reținut și în paragraful 77 al Deciziei nr. 22/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind examinarea recursului în interesul legii, existența unei hotărâri judecătorești prin care să fi fost admisă acțiunea îndreptată împotriva actului administrativ nelegal, tipic sau asimilat, reprezintă o condiție prealabilă pentru exercitarea cererii pentru despăgubiri formulată pe cale separată, contextul normativ al art. 30 alin. (4) C. proc. civ., definind cererea accesorie (la care fac trimitere și prevederile art. 123 C. proc. civ.), corelează o astfel de cerere cu un capăt principal de cerere, iar nu cu o cerere soluționată distinct, într-un cadrul procesual finalizat anterior învestirii instanței cu o cerere întemeiată pe prevederile art. 19 din Legea nr. 554/2004.

Prin instanță de contencios administrativ competentă, în sensul art. 19 din Legea nr. 554/2004, se înțelege instanța determinată în baza prevederilor art. 10, și nu instanța care a soluționat acțiunea în anularea actului administrativ a cărui emitere a generat prejudiciul clamat în acțiunea întemeiată pe prevederile art. 19 din Legea nr. 554/2004.

A interpreta altfel, ar însemna a reține reglementarea unei prorogări de competență în favoarea acestei instanțe, fără ca textul art. 19 să o prevadă expres, interpretare ce ar adăuga la lege. Dacă legiuitorul ar fi dorit să reglementeze o prorogare de competență în favoarea unei anumite instanței de contencios administrativ, precum cea care a soluționat acțiunea în anulare, ar fi reglementat în acest sens.

Astfel, Înalta Curte reține că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 dispun cu privire la competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal în raport de două criterii, respectiv rangul organul emitent al actului și cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Contrar celor reținute de prima instanță învestită, Curtea de Apel Bacău, enumerarea circumscrisă criteriului valoric este una limitativă și vizează doar taxele și impozitele, contribuțiile, datoriile vamale, precum și accesoriile acestora, iar nu și pretenții formulate în temeiul art. 19 din Legea nr. 554/2004, care se referă la acoperirea unui potențial prejudiciu ce ar fi putut fi generat patrimoniului reclamantului de demersul autorității de a emite un act administrativ a cărui nelegalitate a fost constatată pe cale judiciară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă (bineînțeles, toate acestea subordonate verificării îndeplinirii condițiilor atragerii răspunderii patrimoniale a autorității de către instanța de judecată învestită cu acțiunea întemeiată pe art. 19 din Legea nr. 554/2004).

În raport cu aceste aspecte, în cauză, criteriul incident determinării competenței materiale este cel al rangului autorității pârâte a cărei răspundere pentru emiterea actului administrativ este invocată.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Prin sentința civilă nr. 113 din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bacău, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est față de care s-a respins acțiunea pe acest considerent. Curtea a constatat că această autoritate nu are calitate procesuală pasivă în cauză, ambele acte atacate fiind emise de către pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Prin urmare, din perspectiva rangului autorității pârâte a cărei răspundere pentru emiterea actelor administrative este invocată, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, autoritate publică centrală, competența aparține curții de apel.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Huedin, județul Cluj.

Sursa informației: www.scj.ro.

Cerere privind obligarea autorității pârâte la plata despăgubirilor aferente reparării prejudiciului constând în beneficiul nerealizat apreciat ca fiind generat patrimoniului reclamantei prin emiterea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare was last modified: iunie 21st, 2024 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.