Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Exigenţele art. 16¹ din Legea nr. 554/2004 au fost respectate în condiţiile în care, pentru primul termen de judecată s-a pus în vedere reclamantului să indice dacă se judecă cu Ministerul Afacerilor Interne. Deşi trebuia şi putea, reclamantul nu a indicat expres faptul că se judecă cu Ministerul Afacerilor Interne, menţionând expres faptul că se judecă numai cu emitentul actului, emitent care potrivit susţinerilor sale din cererea de chemare în judecată este Ministrul Afacerilor Interne. Curtea a respectat atât exigenţele textului arătat anterior, dar şi ale art. 22 NCPC privind rolul activ, dar şi principiul disponibilităţii (art. 9), neputând fi modificat cadrul procesual stabilit de reclamant, ci doar pusă în discuţie o astfel de necesitate. De asemenea, în lipsa unei precizări exprese de individualizare a unui anumit pârât, instanţa nu are posibilitatea să aleagă o entitate nenominalizată de către reclamant, pentru a soluţiona litigiul pe fond, iar nu pe calea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.

(Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 19 din 14 aprilie 2020)