JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Anulare act administrativ. Calitate procesuală pasivă. Introducerea în cauză a altor subiecte de drept

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Exigenţele art. 16¹ din Legea nr. 554/2004 au fost respectate în condiţiile în care, pentru primul termen de judecată s-a pus în vedere reclamantului să indice dacă se judecă cu Ministerul Afacerilor Interne. Deşi trebuia şi putea, reclamantul nu a indicat expres faptul că se judecă cu Ministerul Afacerilor Interne, menţionând expres faptul că se judecă numai cu emitentul actului, emitent care potrivit susţinerilor sale din cererea de chemare în judecată este Ministrul Afacerilor Interne. Curtea a respectat atât exigenţele textului arătat anterior, dar şi ale art. 22 NCPC privind rolul activ, dar şi principiul disponibilităţii (art. 9), neputând fi modificat cadrul procesual stabilit de reclamant, ci doar pusă în discuţie o astfel de necesitate. De asemenea, în lipsa unei precizări exprese de individualizare a unui anumit pârât, instanţa nu are posibilitatea să aleagă o entitate nenominalizată de către reclamant, pentru a soluţiona litigiul pe fond, iar nu pe calea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.

(Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 19 din 14 aprilie 2020)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Scrisoare de confort. Acţiune în pretenţii formulată de creditor împotriva emitentului scrisorii de confort. Condiţii şi efecte în raport cu natura juridică a obligaţiei asumate de emitent

Din definiţia dată de legiuitor scrisorii de confort (art. 2.322 alin. (1) NCC) nu rezultă că asumarea unei obligaţii de a face de către emitent, „în scopul susţinerii unei alte persoane, denumită debitor, în vederea executării obligaţiilor acesteia faţă de un creditor al său”, este întotdeauna o obligaţie de rezultat. Prin urmare, scrisoarea de confort nu asigură executarea obligaţiei de către debitor şi nu obligă pe emitentul garant la executarea obligaţiei neexecutate a debitorului.
Conform alineatului (2) al art. 2322 C. civ., creditorului îi revine sarcina de a dovedi că emitentul scrisorii de confort nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată prin scrisoarea de confort, ceea ce înseamnă că neexecutarea obligaţiilor asumate de debitor în cadrul raportului juridic stabilit între acesta din urmă şi creditor nu este suficientă pentru antrenarea răspunderii contractuale a emitentului.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1049 din 16 mai 2019)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Conflict de muncă. Sarcina dovedirii calităţii procesuale pasive

Sarcina de a proba existenţa raporturilor de muncă revine reclamantului, care are obligaţia de a alătura cererii de chemare în judecată o copie certificată pentru conformitate cu originalul a contractului individual de muncă încheiat cu pârâtul. Dacă reclamantul nu probează încheierea unui contract individual de muncă cu pârâtul, nu se poate reţine calitatea procesuală pasivă a acestuia într-un conflict de muncă, dat fiind că părţi într-un astfel de litigiu sunt doar salariatul şi angajatorul.

(Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, decizia nr. 755 din 26 mai 2016)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Lipsa calităţii procesuale pasive a deţinătorului arhivei unei societăţi comerciale într-un litigiu având ca obiect stabilirea condiţiilor de muncă ale unui fost angajat al societăţii comerciale pe o perioadă anterioară încetării existenţei acesteia ca entitate juridică

Între fostul salariat al unei societăţi comerciale, care şi-a încetat existenţa, şi deţinătorul arhivei acesteia nu s-au stabilit raporturi juridice de muncă, în sensul dispoziţiilor art. 10 şi art. 14 C.muncii, astfel încât nu se poate reţine calitatea procesuală pasivă a deţinătorului arhivei societăţii comerciale într-un litigiu având ca obiect completarea înscrierilor din carnetul de muncă al angajatului, în sensul că, într-o anumită perioadă de timp, acesta a fost încadrat în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%. Pe de altă parte, deţinătorul arhivei fostului angajator nu are calitatea de succesor al fostului angajator al salariatului.

(Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, decizia nr. 1248 din 8 octombrie 2015)