Drept administrativ, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Solicitare în vederea anulării Hotărârii secţiei pentru procurori din cadrul CSM prin care s-a dispus înaintarea către Preşedintele României a propunerii de eliberare din funcţie a reclamantei. Admiterea recursului declarat

Posted on by Redacția ProLege

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov, la data de 07.10.2020, sub nr. x/2020, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliului Superior Al Magistraturii, a solicitat anularea Hotărârii secţiei pentru procurori din cadrul CSM nr. 878/22.09.2020, prin care s-a dispus înaintarea către Preşedintele României a propunerii de eliberare din funcţie a reclamantei, începând cu data de 01.10.2020.

La data de 22.10.2020, pe rolul Tribunalului Braşov sub nr. x/2020, s-a înregistrat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Superior al Magistraturii şi Preşedintele României, prin care s-a solicitat:

– Anularea Hotărârii nr. 878/22.09.2020, emisă de secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a dispus înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea reclamantei din funcţie, începând cu data de 01.10.2020;

– Anularea Decretului Preşedintelui României nr. 568/30.09.2020 privind eliberarea reclamantei din funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătorie Braşov;

– Suspendarea executării celor două acte administrative unilaterale (Hotărârea nr. 878 din 22.09.2020, emisă de secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv Decretul Preşedintelui României nr. 568 din 30.09.2020) până la pronunţarea instanţei de fond;

– Ca urmare a anulării celor două acte administrative, obligarea CSM să dispună încetarea suspendării din funcţia de procuror, în temeiul art. 64 alin. (4) teza 4 din Legea nr. 303/2004, constatând că prezentarea reclamantei la expertiza de specialitate a intervenit în perioada prevăzută de lege.

În motivare, reclamanta a reiterat starea de fapt şi motivele de fapt şi de drept invocate prin cererea de chemare în judecată obiect al dosarului nr. x/2020

Prin sentinţa civilă nr. 786/CA/29.10.2020, Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Braşov, invocată de Consiliul Superior al Magistraturii şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII şi PREŞEDINTELE ROMÂNIEI, în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, unde cauza a fost înregistrată la data de 02.11.2020.

Prin încheierea de şedinţă din data de 20.01.2021, Curtea a admis excepţia litispendenţei, constatând că există identitate de obiect, părţi şi cauză între prezenta cerere şi cea aflată pe rolul Judecătoriei Braşov înregistrată sub nr. x/2020 şi, în consecinţă, a trimis dosarul la prima instanţă învestită, respectiv Judecătoria Braşov – dosarul nr. x/2020.

În cauzele reunite, prin sentinţa civilă nr. 3901/29.04.2021, Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pe pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii – secţia pentru Procurori, în favoarea Curţii de Apel Braşov – secţia de contencios administrativ şi fiscal, unde cauza a fost înregistrată la data de 10.05.2021, sub nr. x/2020.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 2242 din 12 aprilie 2022)

Continue reading →
Drept Civil şi Procesual Civil, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Critici referitoare la respingerea de către prima instanţă a excepţiei necompetenţei materiale procesuale şi teritoriale, întemeiate pe argumentul că cererea dedusă judecăţii este supusă jurisdicţiei maritime/fluviale. Recurs respins ca nefondat

Posted on by Redacția ProLege

Prin cererea înregistrată la data de 28.05.2020 pe rolul Tribunalului Gorj, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu intimatul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să:

– se constate că în cadrul unei proceduri judiciare desfăşurate în faţa instanţelor române, i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la nediscriminare, garantate de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, interpretat separat sau combinat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 16, art. 14 şi art. 26 din Decretul nr. 212/1974 privind drepturile civile şi politice;

– fie obligat pârâtul la plata sumei de 3.000.000 Euro (echivalentul în legi la data plăţii efective) cu titlu de satisfacţie pentru repararea prejudiciului moral, ca urmare a atingerii aduse demnităţii petentului prin discriminare la care a fost supus în raport cu alţi justiţiabili aflaţi în situaţii identice sau similare.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1220 din 26 mai 2022)

Continue reading →
Drept Civil şi Procesual Civil, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Critici privind competența instanței să judece cauze maritime şi fluviale. Recurs respins ca nefondat, cu consecinţa rămânerii definitive a hotărârii atacate

Posted on by Redacția ProLege

Prin cererea înregistrată la data de 28.05.2020 pe rolul Tribunalului Gorj, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu intimatul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să:

– se constate că în cadrul unei proceduri judiciare desfăşurate în faţa instanţelor române, i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la nediscriminare, garantate de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, interpretat separat sau combinat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 16, art. 14 şi art. 26 din Decretul nr. 212/1974 privind drepturile civile şi politice;

– fie obligat pârâtul la plata sumei de 3.000.000 Euro (echivalentul în legi la data plăţii efective), cu titlu de satisfacţie pentru repararea prejudiciului moral, ca urmare a atingerii aduse demnităţii petentului prin discriminare la care a fost supus în raport cu alţi justiţiabili aflaţi în situaţii identice sau similare.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1220 din 26 mai 2022)

Continue reading →
Litigii cu profesioniştii, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Acţiune în constatarea rezoluţiunii contractului de vânzare încheiat ulterior deschiderii procedurii insolvenţei. Competenţa materială procesuală a judecătorului sindic. Incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 3 NCPC

Posted on by Redacția ProLege

Acţiunea principală care pune în discuţie efectele rezoluţiunii contractului asupra unui bun din patrimoniul debitoarei aflată, în prezent, în procedura falimentului, cu influenţă asupra procedurii colective de recuperare a creanţelor de către creditorii înscrişi la masa credală a debitoarei vânzătoare, precum și cererea reconvenţională prin care se urmărește atât compensarea unor creanţe din insolvenţă, cât şi, implicit, contestarea unei măsuri a administratorului judiciar de a nu încheia act adiţional privind compensarea, reprezintă chestiuni care vizează respectarea regulilor privind compensarea instituite prin Legea nr. 85/2014, competența de soluționare revenind judecătorului sindic.

(ICCJ, Secția a II-a civilă, decizia nr. 1547 din 21 iunie 2022)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Competență materială procesuală. Regimul juridic al invocării excepţiei necompetenţei de ordine publică

Posted on by Redacția ProLege

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 130 alin. (2) şi ale art. 488 alin. (1) pct. 3 Cod procedură civilă reiese că necompetenţa de ordine publică poate constitui motiv de casare numai dacă a fost invocată în condiţiile legii, adică de părţi sau de către judecător la primul termen de judecată, la care părțile au fost legal citate în faţa primei instanţe. Prin urmare, dacă nu a fost invocată în termenul stipulate de lege, excepția necompetenței de ordine publică nu va mai putea fi invocată pe parcursul judecării procesului, în primă instanță și nici direct în apel sau recurs.

(I.C.C.J., secția I civilă, decizia nr. 1289 din 10 iunie 2021)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Necompetenţa de ordine publică. Motiv de casare numai dacă a fost invocată în condiţiile legii, adică de părţi sau de către judecător la primul termen de judecată, la care părțile au fost legal citate în faţa primei instanţe

Posted on by Redacția ProLege

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 130 alin. (2) şi ale art. 488 alin. (1) pct. 3 NCPC reiese că necompetenţa de ordine publică poate constitui motiv de casare numai dacă a fost invocată în condiţiile legii, adică de părţi sau de către judecător la primul termen de judecată, la care părțile au fost legal citate în faţa primei instanţe. Prin urmare, dacă nu a fost invocată în termenul stipulate de lege, excepția necompetenței de ordine publică nu va mai putea fi invocată pe parcursul judecării procesului, în primă instanță și nici direct în apel sau recurs.
Astfel, cum la primul termen de judecată instanţa de fond și-a verificat competența, din oficiu, considerându-se competentă în soluționarea litigiului, prin raportare la art. 95 alin.(1) Cod procedură civilă, iar partea recurentă nu a invocat excepţia de necompetenţă funcțională, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, având în vedere regimul juridic care guvernează excepțiile de necompetență, reglementat de norme imperative, invocarea excepției ulterior momentului procesual reglementat de art. 130 alin. (2) și art. 131 alin. (1) Cod procedură civilă, nu mai este posibilă, deoarece, în cauză, a avut loc o consolidare a competenței materiale procesuale și funcționale a instanței pe rolul căreia a fost introdusă cererea, aceasta devenind, în această modalitate, competentă să soluţioneze cauza tocmai ca efect al dispoziţiilor care limitează în timp posibilitatea de a invoca excepţia de necompetenţă.

(ICCJ, Secția I civilă, decizia nr. 1289 din 10 iunie 2021)

Continue reading →