JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Lipsa dovezii calității de reprezentant reținută prin decizia pronunțată în recurs. Comunicarea hotărârii la sediul procesual ales. Termenul de exercitare a contestației în anulare

Cum lipsa dovezii calității de reprezentant a societății de avocatură care a răspuns pentru partea reclamantă a fost reținută prin hotărârea instanței de recurs, dezlegarea acestei chestiuni procedurale dobândește autoritate de lucru judecat definitivă de la data pronunțării, astfel cum reiese din interpretarea prevederilor art. 430 alin. (4) coroborată cu interpretarea a contrario a dispozițiilor art. 430 alin. (5) din NCPC. În acest caz, comunicarea deciziei definitive trebuia să se facă la sediul social al reclamantei, iar nu la sediul ales indicat de către apărătorul al cărui mandat a fost constatat viciat și care nu putea antrena efecte valabile, cu referire la sediul procesual ales, în sensul art. 158 din Codul de procedură civilă. Ca atare, întrucât nu a avut loc o comunicare a deciziei atacate la sediul social al contestatoarei, astfel cum rezultă din interpretarea a contrario a prevederilor art. 158 alin. (1) coroborate cu art. 155 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă, pentru aprecierea asupra termenului de declarare a contestației în anulare este aplicabil termenul obiectiv de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii.

(I.C.C.J., secția I civilă, decizia nr. 344 din 16 februarie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Lipsa dovezii calității de reprezentant reținută prin decizia pronunțată în recurs. Comunicarea hotărârii la sediul procesual ales. Termenul de exercitare a contestației în anulare

Dispozițiile art. 506 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează două termene pentru formularea contestației în anulare: un termen subiectiv – 15 zile de la data comunicării hotărârii atacate și un termen obiectiv – un an de la data la care hotărârea a rămas definitivă.
În verificarea respectării termenului pentru formularea contestației în anulare, instanța învestită cu judecata acestei căi extraordinare de atac se va raporta în mod prioritar la termenul subiectiv și numai în subsidiar va lua în considerare termenul obiectiv pentru formularea căii de atac, anume în cazul în care comunicarea hotărârii lipseşte sau aceasta nu a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor procedurale.

(ICCJ, secția a II-a civilă, decizia nr. 344 din 16 februarie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Citarea în cazul domiciliului ales la un cabinet de avocatură

Nu se poate reţine teza nelegalei citări şi, pe cale de consecinţă, a vicierii procedurii de comunicare a hotărârii judecătoreşti care se contestă în recurs, în situaţia în care recurentul a solicitat ca actele de procedură să-i fie comunicate la un domiciliu ales, respectiv Cabinetul său de avocatură, B., însă toate citaţiile, inclusiv comunicarea sentinţei de fond au fost trimise pe adresa sa de domiciliu, din (…). Conform art. 155 alin. 1 pct. 6 teza I C. proc. civ. şi art. 158 alin. 1 C. proc. civ., în caz de alegere de domiciliu sau, după caz, de sediu, dacă partea a arătat persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea menţiuni, comunicarea se va face, după caz, potrivit art. 155 sau 156 C. proc. civ. În speţă, recurentul avea obligaţia să indice persoana care primeşte actele de procedură, iar din înscrisuri nu rezultă că s-a conformat dispoziţiilor legale analizate. De altfel, se constată că recurentul nu a susţinut că nu locuieşte la adresa de domiciliu, astfel că nu există nicio excepţie de la această regulă, chiar dacă cabinetul de avocatură este deschis pe numele acestuia.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 956 din 8 martie 2018)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Litigiu de muncă. Acțiune formulată de o societate comercială prin sucursală. Competență teritorială

În cazul în care reclamantul este o societate comercială, noțiunea de sediul cuprinsă în alin. (2) al art. 269 din Codul muncii vizează sediul principal al societăţii reclamante, independent de existenţa unor sedii secundare şi chiar dacă raportul juridic dedus judecăţii s-a derulat la o sucursală a societăţii reclamante.
Împrejurarea că în cererea de chemare în judecată este indicată sucursala, ca mandatar al reclamantei, nu este de natură să producă efecte juridice în ceea ce priveşte competenţa teritorială, atâta vreme cât aceasta este reglementată printr-o normă specială imperativă, iar indicarea sediului procedural la adresa sucursalei, în condiţiile art. 158 C.pr.civ., vizează exclusiv comunicarea actelor de procedură, fără a constitui criteriu de stabilire a competenţei teritoriale.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1209 din 14 septembrie 2017)