Recurenţii au solicitat admiterea căii de atac, casarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare în condiţii de imparţialitate.
Au arătat că în mod greşit a fost respinsă cererea de recuzare, întrucât judecătorul desemnat a participat la judecarea apelului din această cauză în ambele cicluri procesuale, iar la penultimul termen de judecată (07.10.2022) a propus obiecţiuni noi, invocate din oficiu, fiind fără relevanţă că nu a participat la pronunţarea hotărârii. Pentru o judecată echitabilă judecătorul trebuie să fie străin de orice altă procedură judiciară, iar prezenţa judecătorului recuzat în etapa procesuală a recursului face ca instanţa de judecată să nu mai îndeplinească condiţiile de independenţă şi imparţialitate prevăzute de CEDO.
Deşi instanţa învestită cu cererea de recuzare a reţinut că în cauză nu există elemente care să contureze imparţialitatea invocată de petenţi, recurenţii arată că acestea rezidă în faptul că obiecţiunile propuse din oficiu la termenul din 07.10.2022, la care a participat judecătorul recuzat, au influenţat pronunţarea soluţiei în apel.
Mai mult, judecătorul recuzat a participat la pronunţarea soluţiei în apel în primul ciclu procesual, fiind, astfel, evident, că şi-a format o opinie asupra cauzei.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 53 alin. (1) C. proc. civ.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 797 din 20 martie 2024)