În era inteligenței artificiale, regulile jocului se schimbă rapid. Această carte este o călătorie povestită simplu, pe înțelesul tuturor, prin labirintul AI Act, dezvelind implicațiile profunde ale acestei legislații revoluționare. Lucrarea oferă o privire detaliată asupra regulamentului european privind inteligența artificială, punând accent pe echilibrul…
Monthly Archives: septembrie 2024
În vechiul drept roman, patrimonium era compus din lucrurile corporale moștenite de către pater familias și pe care acesta trebuia, la rândul lui, să îl transmită moștenitorilor din cadrul familiei agnatice.
Scopul prezentului articol este de a evidenția faptul că statele au aceeași putere de a dobândi drepturi și de a-și asuma obligații în relațiile de drept internațional, indiferent de mărimea teritoriului și a populației lor, de gradul lor de dezvoltare tehnică și culturală, de puterea lor economică și militară și de autoritatea lor publică sau morală.
Reluarea urmăririi penale este o instituție procesual penală cu o bogată tradiție în sistemul de drept românesc. De-a lungul timpului, instituția analizată a generat multiple probleme de practică neunitară la nivelul organelor judiciare și ample dezbateri la nivel doctrinar.
Proiectul de lege depus de PNL, care i-ar permite președintelui Klaus Iohannis să candideze pentru un post de senator, fără a fi nevoie să-și dea demisia, a fost luat în discuție și de conducerea PSD, care s-a reunit în ședință pentru a decide dacă vor vota sau nu.
Atunci când o persoană comite la diferite intervale de timp, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, acţiuni care corespund, în concret, atât elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cât şi elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 2 din Legea nr. 143/2000 şi care au ca obiect acelaşi tip de substanţă interzisă aflată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2023, sub incidenţa Legii nr. 194/2011, iar ulterior intrării în vigoare a actului normativ menţionat, sub incidenţa Legii nr. 143/2000, activitatea sa constituie o unitate legală sub forma infracţiunii continuate, căreia i se aplică legea penală în vigoare la momentul comiterii ultimei acţiuni.
Președintele României a semnat luni, 23 septembrie 2024, următoarele decrete…
Cel mai recent studiu Coface România arată că în S1 2024 s-au deschis 3.684 proceduri noi de insolvență, în creștere cu 8,32% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut.
Dreptul muncii, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice
Acţiune în constatare prin care reclamanta a solicitat instanţei să constate că perioada în care aceasta a îndeplinit funcţia de grefier cu studii superioare constituie vechime în magistratură şi, pe cale de consecinţă, să oblige pârâtul să emită o adeverinţă din care să rezulte vechimea acesteia
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, secţia I civilă la 12 ianuarie 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Parchetul de pe langă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală, cu citarea intimatului Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate că perioada 3.10.2005-1.04.2011, în care a îndeplinit funcţia de grefier cu studii superioare, constituie vechime în magistratură şi să dispună obligarea pârâtei la emiterea unei adeverinţe din care să rezulte vechimea în magistratură, cu luarea în considerare a perioadei menţionate.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 211 din Legea nr. 303/2004, art. 253 alin. (2), art. 266, art. 270, art. 272, art. 275 din Codul muncii, art. 1 alin. (2) lit. i) şi art. 2 alin. (1)-(4) din O.G. nr. 137/2000, decizia nr. 794/2016 Curţii Constituţionale.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2471 din 21 noiembrie 2023)
În baza art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 8 (opt) ani închisoare şi 5 ani interzicerea, cu titlu de pedeapsă complementară a exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a doua, b şi lit. c) C. pen. (1969) – dreptul de a fi administrator, după executarea pedepsei închisorii de 8 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 71 C. pen. (1969) i s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).
În baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 (corespondentul vechiului art. 29 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 656/2002), cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 6 (şase) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.
În baza art. 367 alin. (2) cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 6 (şase) ani închisoare şi 5 ani interzicerea, cu titlu de pedeapsă complementară a exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a doua, b şi lit. c) -dreptul de a fi administrator C. pen.din 1969, după executarea pedepsei închisorii de 6 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
În baza art. 71 C. pen. (1969) i s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).
În baza art. 33 alin. (1) lit. a), art. 34 alin. (1), lit. b) şi art. 35 alin. (2) C. pen. (1969) au fost contopite pedepsele anterior menţionate şi i-a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare şi 5 ani interzicerea, cu titlu de pedeapsă complementară a exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a doua, b şi lit. c) – dreptul de a fi administrator C. pen. (1969), după executarea pedepsei închisorii de 8 ani.
În baza art. 71 C. pen. (1969) i s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).
În baza art. 88 C. pen. (1969), s-a dedus din pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare aplicată inculpatului A., perioada reţinerii de la 18 – 19.11.2010 şi cea a arestării preventive de la 19.11.2010 – 24.11.2010, inclusiv, pedeapsa urmând a se executa în regim de detenţie, conform art. 57 C. pen. (1969).
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 288/RC din 11 mai 2023)
Ediția a 21-a (revizuită) a lucrării, tipărită pe hârtie albă de calitate superioară și îngrijită de prof. univ. dr. Dan Lupașcu, include ultimele modificări aduse prin: Legea nr. 139/2024 și Legea nr. 214/2024. Sub articolele Codului, se regăsesc (acolo unde este cazul): dispoziții de aplicare; decizii ale Curții Constituționale…
Prin decizia nr. 1486/23.06.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins recursul declarat de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 281/A din 7 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020 şi a obligat revizuenţii la plata către intimata C. prin D. S.R.L. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 6.858,60 RON.
Prin contestaţia în anulare înregistrată la data de 27.10.2022 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă sub nr. x/2022, contestatorul A. a solicitat anularea deciziei nr. 1486/23.06.2022 a acestei instanţe şi a încheierilor din dosar şi trimiterea cauzei spre rejudecare secţiei a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În motivare, contestatorul a arătat că recursul în care s-a pronunţat hotărârea contestată ar fi fost de competenţa secţiei a II-a a Înaltei Curţi, iar nu a secţiei I civilă, situaţie faţă de care se impune anularea deciziei atacate şi a încheierilor date în acest dosar.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 43 din 18 ianuarie 2023)
Discuţiile privind respectarea prezumţiei de nevinovăţie în sfera procesului civil depind de răspunsurile la următoarele întrebări: Ce libertate are Ministerul Public să inverseze sarcina probei? Este influenţat Ministerul Public de eventuala sancţiune aplicată în vederea respectării prezumţiei de nevinovăţie?
Prezentul articol analizează conceptul de securitate națională în corelație cu reflectarea principiilor constituționale fundamentale care reprezintă unul dintre elementele cardinale ale democrației. Astfel, trebuie remarcat faptul că provocările actuale plasează sub semnul întrebării idealul statalității și, astfel, devine din ce în ce mai pragmatică necesitatea ca forma și explicațiile conceptului de „securitate națională” să consacre exigența garantării dreptului și a înfăptuirii justiției.
Trasarea unor limite ale controlului exercitat de către judecătorul‑sindic în procedura de insolvenţă, prin instituirea unei distincţii între chestiunile de oportunitate şi cele de legalitate, s‑a impus ca necesitate în contextul în care prevederile Legii nr. 64/1995 nu numai că nu făceau nicio distincţie în acest sens…
20
sept.
sept.
Arbitrajul în România joacă un rol esențial în soluționarea litigiilor comerciale, oferind o alternativă eficientă și rapidă la instanțele de judecată. Prin arbitraj, părțile implicate își pot…
Data publicării: 20 sept. 202479 viewsTrebuie sa fii autentificat pentru a avea acces la acest continut.AUTENTIFICARE INREGISTRARE (pentru a citi în continuare autentifică-te sau înregistrează-te!)
20
sept.
sept.
UNPIR Filiala Iași, în parteneriat cu Institutul Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență din România (INPPI) și Institutul Național al Magistraturii (INM) organizează…
