Inadmisibilitatea este o excepţie de procedură, legată strict de legala sesizare a instanţei, iar această excepţie poate fi primită numai în condiţiile în care partea utilizează o cale procesuală neprevăzută de lege sau pe care legea o exclude în mod expres ori implicit sau în cazurile în care legea prevede parcurgerea unei proceduri prealabile sesizării instanţe pe care partea, în mod culpabil, nu o urmează.
Dispoziţiile legale cuprinse în art. 194 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990 nu consacră o condiţie de admisibilitate a unei cereri de chemare în judecată a societăţii împotriva administratorilor sau cenzorilor pentru a putea fi invocată cu succes excepţia de inadmisibilitate, lipsa unui înscris care să constate hotărârea asociaţilor de a angaja în proces societatea împotriva administratorilor săi neconstituind un fine de neprimire a acţiunii în justiţie.
Inadmisibilitatea unei cereri de chemare în judecată este o excepţie de procedură care intervine pentru cauze extrinseci cererii de chemare în judecată, astfel încât, în cazul în care elementele care au fundamentat admiterea excepţiei inadmisibilităţii au vizat aspecte care intră în registrul de nulităţi ce privesc actele pe care este întemeiată acţiunea, aşadar cauze intrinseci, este gresita solutia instantei de admitere a acestei exceptii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2125 din 14 decembrie 2016)