În condițiile în care reclamantul, deşi nu achitase taxa de timbru datorată în apel, la primul termen de judecată determinat conform art. 470 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă, moment procesual la care s-a dispus amânarea judecăţii pricinii, la cererea apărătorului acestuia pentru imposibilitate de prezentare, s-a conformat acestei obligații la termenul imediat următor şi anterior momentului la care a fost pusă în dezbaterea părților excepția netimbrării apelului, aplicarea sancțiunii nulității cererii de apel s-a făcut cu ignorarea prevederilor art. 177 alin. (3) din Codul de procedură civilă, întrucât cauza nulității încetase să mai existe.
Sancţionarea conduitei procesuale a acestei părţi care, deşi s-a conformat obligației de a achita taxa de timbru datorată pentru judecata căii de atac, nu a putut beneficia de o judecată pe fond a apelului, reprezintă o ingerință în dreptul de acces la justiție al acestei părţi care nu poate fi apreciată nici proporțională cu scopul urmărit de legiuitor prin instituirea acestei obligații – de a asigura buna administrare a actului de justiție – şi nici necesară.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 485 din 19 februarie 2020)