Majorările de întârziere pentru neplata TVA. Condiţiile răspunderii civile delictuale și determinarea despăgubirilor

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul la data de 25 septembrie 2013, reclamanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania – Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR – ADA) a chemat în judecată pe pârâta S.C. A. S.R.L, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

1.în principal, obligarea pârâtei la plata sumei de 662.904 RON reprezentând valoarea egala cu triplul remuneraţiei şi la plata TVA-ului legal aferent, suma datorata potrivit art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, pentru comunicarea publica a operelor muzicale în scop ambiental în autobuze, microbuze şi autocare perioada 01.08.2010 – 31.07.2013, fără a încheia în prealabil autorizaţie licenţa neexclusiva cu UCMR-ADA.

2.în subsidiar, în cazul în care s-ar dovedi utilizarea licita a operelor muzicale prin comunicare publica de către pârâta, obligarea pârâtei la plata sumei de 220.968 RON, inclusiv TVA, suma datorata pentru comunicarea publica a operelor muzicale în scop ambiental în autobuze, microbuze şi autocare perioada 01.08.2010-31.07.2013; obligarea pârâtei la plata sumei de 552.602,91 RON reprezentând penalităţi de întârziere, calculate pana la data de 05.08.2013, datorate de pârâta pentru întârzierea plaţii remuneraţiilor menţionate anterior; obligarea pârâtei la plata de penalităţi de 0,5%/zi de întârziere începând cu data de 06.08.2013 şi pana la plata efectiva a sumei de 220.968 RON, reprezentând remuneraţii restante menţionate anterior.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 339 din 16 februarie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Hotărâre judecătorească. Termen de apel. Motivarea apelului. Declarația de apel

Potrivit dispoziţiilor art. 468 C. proc. civ., termenul de apel este, ca regulă, 30 de zile de la comunicarea hotărârii, iar prin echipolenţă, considerată excepţională în condiţiile art. 468 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea este considerată comunicată la data formulării declaraţiei de apel, dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii. Aceasta asimilare are însă un efect limitat la cunoaşterea dispoziţiilor luate prin hotărârea atacată şi nu poate fi extinsă la alte efecte pentru care legea nu dispune în mod similar; chiar în situaţia de echipolenţă, instanţa nu este dispensată de obligaţia comunicării din oficiu a hotărârii redactate în condiţiile art. 426 C. proc. civ., astfel cum este statuat în art. 427 C. proc. civ.
Pentru ca dreptul de motivare a căii de atac să fie unul cu conţinut efectiv, legiuitorul a stabilit prin dispoziţiile art. 470 alin. (5) teza a II-a, că, atunci când motivarea apelului se face distinct de declaraţia de apel, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii, astfel cum aceasta a fost reglementată în art. 427 C. proc. civ. Prin urmare, în situaţia de echipolenţă reglementată prin art. 468 alin. (3) C. proc. civ., pentru motivarea căii de atac curge un termen distinct de 30 de zile – legal şi imperativ, de la comunicarea propriu-zisă a hotărârii primei instanţe.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 867 din 16 mai 2017)