147 views
Încrederea în justiție nu este garantată doar de un judecător independent, imparțial, integru, competent şi diligent. Această încredere este în egală măsură câștigată de un judecător care își îndeplinește rolul cu înțelepciune, loialitate, umanitate, curaj, seriozitate, atenție şi abilități de ascultare, de comunicare şi de lucru.
În mod corelativ, toate aceste trăsături pot şi trebuie să fie valorificate în organismul colegial care garantează independența justiției, dar şi în relația acestuia cu cei pe care îi reprezintă şi a căror independență o garantează, respectiv cu celelalte puteri ale statului, partenerii instituționali în înfăptuirea actului de justiţie şi societatea civilă. De aceea, este necesar să vorbim unii cu ceilalți, nu unii spre ceilalți, să promovăm dialogul și consensul, să ascultăm activ și să ne respectăm, adică să cooperăm loial chiar şi atunci când avem opinii fundamental diferite.
Polarizarea opiniilor este benefică până când depăşeşte limita rezonabilității, la fel cum o dezbatere este constructivă până la un punct în care diferențele de optică sunt absolut ireconciliabile, dar asemenea situații sunt firești şi acceptabile, nicidecum evitabile cu orice preț, întrucât din dezbateri se naşte progresul. Aşadar, consensul trebuie să fie rezonabil, adică să corespundă propriei busole morale, la fel cum dezacordul nu poate conduce în mod automat la încetarea colaborării pe subiecte viitoare, întrucât acceptarea opiniilor celorlalţi, chiar fără a fi împărtășite, este un act de maturitate.
De asemenea, legătura permanentă şi consultarea formală sau informală a membrilor CSM cu judecătorii pe care îi reprezintă și cu asociațiile profesionale constituie o condiție sine qua non pentru a crea și menține o relație onestă și transparentă, în care feedback-ul constructiv este un instrument esențial. Dincolo de diferențele de opinii sau abordări, care sunt absolut firești, în acelaşi timp sunt multiple elemente care sunt comune, astfel că este important să ne concentrăm pe aspectele care ne unesc şi să gestionăm responsabil ceea ce ne desparte.
În același timp, consider că în relația cu celelalte puteri ale statului, în care este inclusă metaforic și presa, dar şi în relația cu partenerii instituționali implicaţi în actul de justiţie şi societatea civilă, este preferabil ca CSM să fie proactiv, iar nu reactiv, să transmită un mesaj clar, coerent, logic și unitar, să manifeste transparență și să conlucreze atât pentru normalizarea sistemului judiciar, cât şi pentru creşterea încrederii în justiție. De altfel, în contextul unor noi modificări la „legile justiției”, vom avea șansa unei abordări coerente, logice și echilibrate, de natură a consolida independența justiției în acord cu recomandările din MCV, GRECO, Comisia de la Veneția sau vom produce riscul unor noi modificări care să slăbească această independență.
Cooperarea loială nu poate rămâne la stadiul de concept constituţional, ci este necesar să devină o practică obişnuită, iar respectul reciproc şi comunicarea onestă sunt standarde obligatorii de relaționare pe care le aplic şi le voi promova. De altfel, în funcţia de preşedinte de instanţă am avut această abordare indiferent de fluctuaţiile care s-au produs în echipa de conducere pe parcursul celor două mandate exercitate.
Proiectul integral poate fi consultat aici.
