Refuzul instanței de apel de a dispune amânarea aplicării pedepsei în cazul conducerii unui vehicul cu permisul suspendat, în ciuda circumstanțelor personale favorabile

Prin sentinţa penală nr. 67 din data de 5 aprilie 2024 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2023, în baza art. 335 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. rap. la art. 61 alin. (4) lit. c) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la 7.500 RON amendă penală (150 de zile amendă, cu un cuantum al unei zile amendă de 50 RON).S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 din C. pen., privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul neexecutării cu rea-credinţă a pedepsei amenzii, în tot sau în parte.În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 126,90 RON reprezintă cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală.Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul nr. x/2023 din 08 decembrie 2023 al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) din C. pen.În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că la data de 28.06.2023, în jurul orelor 12:15, inculpatul A., avocat în Baroul Olt, a fost depistat de către organele de poliţie în timp ce conducea autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, pe strada x din com. Vădăstriţa, jud. Olt, având dreptul de a conduce autovehicule suspendat.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 277/A din 17 octombrie 2024)

Infracțiuni de instigare la favorizarea făptuitorului și instigare la mărturie mincinoasă. Aplicarea unui tratament sancţionator mai blând și amânarea aplicării pedepsei

Prin sentinţa penală nr. 114 din 17 iunie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2020 s-au dispus următoarele:

1. În baza art. 16 alin. (1), lit. b) teza întâi din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A. avocat în cadrul Baroului Călăraşi, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la favorizarea făptuitorului prev. de art. 47 rap. la art. 269 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 16 alin. (1), lit. b) teza întâi din C. proc. pen. a fost achitat acelaşi inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la mărturie mincinoasă prev. de art. 47 rap. la art. 273 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 16 alin. (1), lit. b) teza întâi din C. proc. pen. a fost achitat acelaşi inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la mărturie mincinoasă prev. de art. 47 rap. la art. 273 alin. (1) din C. pen.

2. În baza art. 16 alin. (1), lit. b) teza întâi din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B. , sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la mărturie mincinoasă prev. de art. 47 rap. la art. 273 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 16 alin. (1), lit. b) teza întâi din C. proc. pen. a fost achitat acelaşi inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la mărturie mincinoasă prev. de art. 47 rap. la art. 273 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 72 din C. pen. s-a constatat că inculpatul a fost reţinut în data de 23.09.2019 şi arestat preventiv de la data de 24.09.2019 la 26.09.2019.

3. În baza art. 16 alin. (1), lit. b) teza întâi din C. proc. pen. a fost achitată inculpata C. , sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la mărturie mincinoasă prev. de art. 47 rap. la art. 273 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 16 alin. (1), lit. b) teza întâi din C. proc. pen. a fost achitată aceeaşi inculpată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la mărturie mincinoasă prev. de art. 47 rap. la art. 273 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 72 din C. pen. s-a constatat că inculpata a fost reţinută în data de 23.09.2019.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 187/A din 18 mai 2023)

Infracţiuni de fals intelectual și mărturie mincinoasă. Stabilirea cuantumului pedepselor pentru fiecare dintre apelanţii inculpaţi și a modalităţii de executare a sancţiunilor

Prin Sentinţa penală nr. 72/2016 din data 21 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de procuror cu privire la inculpatul A. în sensul reţinerii prevederilor art. 35 alin. (1) C. pen.

În aplicare art. 5 C. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii pentru care inculpata B. a fost trimisă în judecată în infracţiunea de fals intelectual, prevăzută şi pedepsită de art. 289 C. pen. din 1969.

(I.C.C.J., s. pen, decizia nr. 50/A din 5 martie 2018)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Individualizarea sancţiunii de drept penal. Inoportunitatea renunţării la aplicarea pedepsei în cazul unei infracţiuni de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe

Raportând criteriile prevăzute de art. 80 NCP la datele concrete ale cauzei, ţinând seama de faptul că valoarea alcoolemiei cu care a fost depistat inculpatul a fost de 2,00 g%0, cu mult superioară faţă de limita legală de 0,80 g %0, iar din buletinul de examinare clinică reiese că inculpatul prezenta tulburări de echilibru şi aspecte de incoordonare motorie (tremor, imprecizie în mişcări), ceea ce denotă că la momentul respectiv capacitatea sa de a conduce în siguranță autovehicule era în mod serios afectată, Curtea apreciază că fapta comisă de inculpat nu prezintă o gravitate redusă, astfel că prima condiţie pentru renunţarea la aplicarea pedepsei nu este îndeplinită.

(Curtea de Apel Galați, s. pen., decizia nr. 445 din 12 aprilie 2016)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice. Renunţarea la aplicarea pedepsei

În cazul infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prevăzută în art. 337 C. pen., judecată conform procedurii privind recunoaşterea învinuirii, instanţa poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, în ipoteza în care constată că săvârşirea infracţiunii constituie un act de conduită izolat, comis de o persoană tânără, care exercită o profesie şi a cărei conduită anterioară demonstrează că este bine integrată în familie şi în societate, iar în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 80 alin. (2) C. pen. privind situaţiile în care nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 481/A din 21 decembrie 2015)