Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
176 views
Instanţa a fost învestită cu un conflict de muncă ivit între reclamantul A. şi pârâta S.C. B. S.R.L.
Se reţine că, în materia conflictelor individuale de muncă, relevante pentru stabilirea competenţei sunt dispoziţiile art. 269 din Codul muncii şi cele ale art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social.
Astfel, potrivit art. 269 alin. (1) din Codul Muncii, „judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor judecătoreşti, stabilite conform legii”, iar potrivit alin. (2), „cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul”.
Totodată, conform art. 210 din Legea nr. 62/2011 „cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”.
În sfera litigiilor de muncă, norma de competenţă teritorială instituită de legiuitor prevede în beneficiul reclamantului dreptul de a opta între mai multe instanţe, devenind incidente dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., care prevăd că „reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente”.
Aşadar, în cazuri ca cel de faţă, în care normele de competenţă teritorială dau dreptul reclamantului să aleagă între mai multe instanţe, sesizarea uneia dintre acestea fixează definitiv competenţa teritorială a instanţei respective, iar alegerea reclamantului nu mai poate fi contestată.
În cauză, de vreme ce legea prevedea pentru reclamant o dispoziţie de favoare în alegerea instanţei competente, de care acesta s-a prevalat – învestind Tribunalul Bucureşti, instanţă în circumscripţia căreia a avut locul de muncă -, împrejurarea că, la momentul sesizării instanţelor, contractul individual de muncă era încetat, este lipsită de relevanţă şi nu permite instanţei învestite să îşi reevalueze competenţa.
Faţă de considerentele anterior expuse, în aplicarea art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Sursa informației: www.scj.ro.
