Procedura ce vizează executarea unui mandat european de arestare. Procedură specială, cu caracter de urgenţă, ce are consecinţe directe, printre altele, şi asupra libertăţii persoanei vizate

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând contestaţia declarată de persoană solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 15/F din data de 20 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:

Astfel, la data de 03.08.2020, Biroul Sirene din Austria a introdus în Sistemul de Informaţii Schengen (SIS) o semnalare privindu-l pe A., solicitându-se arestarea acestuia în vederea predării în baza unui mandat european de arestare ce a fost emis de procurorul Curţii regionale din Graz, cu aprobarea judecătorului de la această din urmă instanţă .

În cuprinsul semnalării, Înalta Curte reţine existenţa următoarelor rubrici:

– „Data introducerii: 03.08.2020”;

– „Data ultimei modificări: 03.08.2020”;

– „Data expirării: 26.06.2023”.

Alăturat semnalării, a fost depus şi mandatul european de arestare în limba germană .

Ca urmare a acestei semnalări, în data de 04.08.2020, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională – Biroul Naţional Sirene, a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, având în vedere că persoana solicitată A. are domiciliul în oraşul Lăpuş, judeţul Maramureş, fiind înregistrată lucrarea nr. x/2020.

În data de 05.08.2020, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a solicitat autorităţilor judiciare austriece traducerea în limba română a mandatului european de arestare, confirmarea primirii traducerii în limba română având loc în data de 10.08.2020 .

Din conţinutul mandatului european de arestare tradus în limba română, Înalta Curte reţine că:

– acesta a fost emis de procurorul austriac în data de 30.07.2020,

– confirmat („aprobat”, conform traducerii) de către judecătorul austriac în data de 31.07.2020,

– valabilitatea mandatului a fost stabilită de către autorităţile judiciare austriece „[…] până la 1.07.2021”.

Înalta Curte reţine, astfel, o neconcordanţă între menţiunile din cuprinsul semnalării SIS (unde s-a prevăzut ca dată a expirării 26.06.2023), pe de o parte, şi menţiunea din cuprinsul mandatului european de arestare (unde s-a prevăzut că valabilitatea mandatului a fost stabilită de către autorităţile judiciare austriece până la 1.07.2021), pe de altă parte, neconcordanţă ce nu a fost sesizată nici de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, nici de Curtea de Apel Bucureşti, în condiţiile în care sesizarea SIS a fost făcută cu mai bine de 2 ani şi jumătate în urmă de la momentul depistării persoanei solicitate pe raza oraşului Popeşti-Leordeni, respectiv în data de 20.01.2023 .

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că se impunea a se solicita de la autorităţile judiciare emitente din Austria informaţiile necesare, date fiind neconcordanţele menţionate în alineatul precedent.

Procedura ce vizează executarea unui mandat european de arestare este o procedură specială, cu caracter de urgenţă, ce are consecinţe directe, printre altele, şi asupra libertăţii persoanei vizate de mandatul european de arestare, motiv pentru care Înalta Curte apreciază că persoana solicitată trebuie să beneficieze de toate drepturile şi garanţiile unui proces echitabil, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 6 din CEDO, să uziteze, în mod efectiv, de o cale de atac.(art. 2 Protocolul 7 din CEDO)

Înalta Curte consideră că, în speţă, privarea de un al doilea grad de jurisdicţie ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil al persoanei solicitate, prevăzut de art. 6 par. 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, dreptul la un proces echitabil fiind în strânsă legătură cu dreptul la dublul grad de jurisdicţie în materie penală. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa CEDO, cauza Grecu contra România din 30 noiembrie 2006, în care Curtea Europeană a constatat că recurentul a fost lipsit de dreptul de a i se examina cauza penală în două grade de jurisdicţie, ceea ce a atras încălcarea art. 2 al Protocolului nr. 7 la Convenţie.

Faţă de cele arătate, Înalta Curte, în vederea respectării art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi a art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie, va admite contestaţia declarată de persoană solicitată va admite contestaţia formulată de persoană solicitata A. împotriva sentinţei penale nr. 15/F din data de 20 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2023.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală contestată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Va menţine dispoziţia arestării persoanei solicitate.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 85 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

Sursa informației: www.scj.ro.