Acţiune având ca obiect anularea procesului-verbal încheiat de către inspectorii antifraudă prin care s-a constatat că munca prestată prin agent de muncă, temporară, nu constituie detaşare. Admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii şi respingerea acţiunii ca inadmisibilă

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală prin Direcţia Regională 1 Suceava, a solicitat anularea procesului-verbal nr. x/2.06.2014, precum şi suspendarea executării actului administrativ contestat până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 306 din 31 ianuarie 2018)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Citarea părții prin administrator special și administrator judiciar. Mențiune pe citație „destinatar mutat de la adresă

Este îndeplinită procedura de citare în cazul în care reclamanta, prin adminstrator special și administrator judiciar, a fost reprezentată prin consilier juridic, iar citația pentru administratorul special purta mențiunea „destinatar mutat de la adresă”. În speță, citarea administratorului special s-a făcut la sediul indicat în cererea de apel, iar consilierul juridic prezent la termenul de judecată nu a invocat nicio neregularitate procedurală, fiind incident art. 172 C. proc. civ., coroborat cu art. 178 alin. 2 C. proc. civ., interpretat per a contrario, potrivit cărora nulitatea relativă poate fi invocată numai de partea interesată și numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă. Ori, potrivit art. 172 C .proc. civ., dacă în cursul procesului una dintre părţi şi-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoştinţeze instanţa. În lipsa încunoştinţării, procedura de citare pentru aceeaşi instanţă este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 131 din 23 ianuarie 2019)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Cerere de punere sub interdicție. Schimbarea domiciliului intimatei ulterior introducerii acțiunii. Declinare de competență în favoarea instanței în circumscripția căreia se află noul domiciliu al părții. Competența instanței învestite inițial de a soluționa cererea

Competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect punerea sub interdicție revine, în temeiul art. 936 C.proc.civ., instanței în a cărei raza teritorială se afla, la data sesizării instanţei, domiciliul persoanei a cărei punere sub interdicție se solicită.
Împrejurarea că, ulterior datei formulării cererii de chemare în judecată, intimata şi-a schimbat domiciliul, nu are niciun efect în ceea ce priveşte determinarea instanţei competente, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 107 alin. (2) C.proc.civ., care prevăd că „instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul”. Din interpretarea acestui text de lege, reiese că schimbarea domiciliului intimatei nu poate determina declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află noul domiciliu/noua reşedinţă a acesteia, schimbarea ulterioară a reşedinţei sau a domiciliului neputând avea efecte decât asupra locului citării părții, conform dispoziţiilor art. 172 C.proc.civ., instanţa iniţial învestită rămânând competentă să soluţioneze cauza.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 511 din 17 martie 2017)