Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
199 views
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, de obiectul şi normele legale incidente, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamanta A. este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
Prin demersul judiciar ce face obiectul prezentei cauze, reclamanta A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat:
1) să se constate că Ministerul Afacerilor Interne a încălcat prevederile din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002, prin faptul că a refuzat în mod explicit să dea curs celor solicitate de parte în petiţia din data de 05.06.2020,
2) să fie obligat pârâtul Ministerul Afacerilor Interne să soluţioneze petiţia sa din 05.06.2020 întocmai cu respectarea strictă a prevederilor O.G. nr. 2/2002.
Prin petiţia înregistrată la pârâtul Ministerul Afacerilor Interne sub nr. x/09.06.2020, reclamanta a solicitat autorităţii publice să modifice toate procedurile interne care sunt în contradicţie cu procedurile legale menţionate în cuprinsul petiţiei (art. 120 din Constituţie, art. 94 din O.U.G. nr. 57/2019) în sensul protejării drepturilor minorităţii maghiare din România în utilizarea limbii române în relaţiile cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, acolo unde ponderea minorităţii maghiare depăşeşte 20%.
Prin răspunsul oferit de autoritatea publică, aceasta a indicat normele legale care au incidenţă în cauză şi jurisprudenţa instanţelor naţionale aplicabilă.
Împotriva acestui răspuns reclamanta a formulat plângere prealabilă solicitând comunicarea listei actelor prin care se reglementează comunicarea cu cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, locul unde acestea au fost făcute publice şi dacă sunt acte care nu respectă întocmai procedurile legale, i s-a solicitat Ministerului Afacerilor Interne să dispună modificarea acestora.
Prima instanţă, admiţând excepţia inadmisiblităţii, a respins petitul 1 al cererii de chemare în judecată, ca inadmisibil şi petitul al doilea, ca cefondat.
Înalta Curte constată că soluţia instanţei de fond este legală, fiind însuşită şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţia de fapt.
În prealabil, analizând cererea de recurs, Înalta Curte a regăsit doar critici ce vizează soluţia dată de instanţa de fond cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere.
De altfel, în partea finală a cererii de recurs, recurenta – reclamantă a menţionat expres că acceptă raţionamentul primei instanţe cu privire la primul petit din cererea sa şi renunţă la acesta.
Aşadar, având în vedere dreptul de dispoziţie al părţilor, instanţa de control judiciar va analiza hotărârea recurată doar din perspectiva soluţiei date celui de-al doilea capăt al cererii ce face obiectul judecăţii, sub acest aspect recurenta susţinând nelegalitatea hotărârii, în considerarea faptului că „inspectoratele judeţene de poliţie şi jandarmerie sunt servicii publice deconcentrate”, raportat la dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002, art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 550/2004, respectiv art. 267 alin. (1) din Codul administrativ, acestea având următorul conţinut:
„art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 În judeţe se organizează şi funcţionează, ca unităţi cu personalitate juridică, inspectorate de poliţie, conduse de un inspector-şef, ajutat de adjuncţi”,
„art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 550/2004 ART. 4 (1) Jandarmeria Română este organizată pe principii militare, ca sistem unitar de forţe şi mijloace dispus conform organizării administrativ-teritoriale a ţării, şi are următoarea structură organizatorică:
d) inspectoratele de jandarmi judeţene”, respectiv
„art. 267 alin. (1) din Codul administrativ Colegiul prefectural
(1) În fiecare judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti funcţionează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefect, secretarul general al instituţiei prefectului şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz”.
Înalta Curte constată însă că aceste dispoziţii nu susţin concluzia recurentei – reclamante.
Aşadar, fără a prezenta o argumentaţie logico-juridică, prin simpla indicare a temeiurilor legale de înfiinţare a inspectoratelor judeţene de poliţie/jandarmi, dând o interpretare proprie acestora, fără o susţinere legală, recurenta ajunge la o concluzie eronată, în sensul că structurile Ministeruliu Afacerilor Interne sunt servicii publice deconcentrate şi astfel devind incidente dispoziţiile art. 94 din Codul administrativ.
Contrar susţinerilor recurentei, Înalta Curte constată că teza invocată de parte este contrazisă de dispoziţiile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, potrivit cărora acesta este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu sediul în mun Bucureşti, iar Poliţia Română, respectiv Jandarmeria Română sunt unităţi din subordinea Ministerului Afacerilor Interne care desfăşoară activitate de interes naţional şi nu local.
În acord cu instanţa de fond şi instanţa de control judiciar reţine că pârâtul Ministerul Afacerilor Interne şi unităţile acestuia nu îndeplinesc condiţia de a se încadra în niciuna din categoriile prevăzute de art. 94 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019, invocat de recurenta – reclamantă, acest text de lege adresându-se anumitor categorii de entităţi publice, strict şi limitativ enumerate, respectiv administraţiei publice locale, instituţiilor publice aflate în subordinea acestora precum şi serviciilor publice deconcentrate. Or, Ministerul Afacerilor Interne sau unităţile din subordinea acestuia, respectiv Jandarmeria Română nu se regăsesc printre aceste entităţi menţionate expres şi limitativ.
Revenind la obiectul litigiului, se constată că, prin petiţia din data de 05 iunie 2020, recurenta –reclamantă a solicitat, la modul general, modificarea tuturor actelor administrative care emană de la Ministerul Afacerilor Interne şi care vizează comunicarea cu cetăţenieii, fără a indica în mod concret actul/actele la care se referă, iar acestei solicitări cu caracter general intimatul – pârât i-a răspuns în mod legal cu respectarea prevederilor art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002. Faptul că recurenta – reclamantă este nemultumită de acest răspuns, nu poate reprezenta un refuz nejustificat în sensul Legii nr. 554/2004, în contextul în care răspunsul dat recurentei – reclamante are un temei legal, iar acest răspuns nu poate fi condiţionat de soluţionarea favorabilă a cererii părţii.
Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte constată că soluţia instanţei de fond, de respingere, ca nefondat, a petitului 2 al acţiunii, astfe cum a fost formulată de reclamantă, este legală, fiind pronunţată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, criticile formulate de recurenta – reclamantă fiind nefondate.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de de reclamanta A., ca nefondat, cu consecinţa menţinerii, ca legale, a hotărârii instanţei de fond.
Sursa informației: www.scj.ro.
