Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
572 views
Examinând recursurile în raport de excepţia de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiei imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute.
În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Cererile de recurs formulate de recurentul-reclamant Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud Vest Oltenia, respectiv de recurentul-pârât Consiliul Judeţean Mehedinţi nu conţin precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, singura precizare fiind aceea că hotărârea Curţii de Apel Craiova a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, fără a dezvolta şi a arăta, în mod concret, care ar fi normele greşit aplicate de către instanţa de apel.
În esenţă, nemulţumirea recurentului-reclamant Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud Vest Oltenia constă în faptul că, în aprecierea sa, nu ar fi corect modul de calcul prezentat în raportul de expertiză întocmit de expert contabil A. în ceea ce priveşte calculul cotelor de 0,1% şi 0,7%, cât şi cel al penalităţilor de întârziere aferente acestor cote, fără a preciza în ce constă greşeala imputată instanţei de apel.
Criticile referitoare la probatoriul administrat în cauză (modalitatea în care instanţa a înţeles să valorifice mijloacele de probă administrate şi să interpreteze probele), nu se pot constitui în motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, fiind critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, modalitatea de administrare şi interpretare a probatoriilor reprezentând o chestiune de fapt, ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.
În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-pârât Consiliul Judeţean Mehedinţi a prezentat chestiuni de fapt – faptul că poziţia Inspectoratului de Stat în Construcţii s-a schimbat după adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 444/2014, fără însă ca noua poziţie să fi fost comunicată beneficiarilor de investiţii până în anul 2016, când a fost declanşată o avalanşă de acţiuni în pretinderea acestor taxe şi a penalităţilor pentru neplata lor.
Aspectele prezentate de recurentul-reclamant nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.
Faptul că instanţa a dat eficacitate unei anumite probe sau prezentarea unor chestiuni de fapt, nu constituie o critică în sine, fără o altă precizare care să evidenţieze, în mod concret, în ce constă nelegalitatea hotărârii pronunţate de instanţa de apel şi nu echivalează cu motivarea căii de atac. Astfel cum au fost formulate, criticile prezentate de recurenţi nu vizează argumentele legale prezentate de instanţa de apel în susţinerea soluţiei pronunţate.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.
Recursul este o cale extraordinară de atac de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, control care nu este posibil fără o motivare a căii de atac în sensul exigenţelor textului legal anterior menţionat.
Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea unor nemulţumiri faţă de soluţia pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţilor, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală.
În consecinţă, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ., în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborat cu art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea recursurilor.
Sursa informației: www.scj.ro.
