Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
2.036 views
În M. Of. nr. 961 din 29 noiembrie 2019 a fost publicat Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 135/2019 care stabilește condiţiile de acordare a recompenselor morale, financiare şi materiale cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne, nivelul structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire şi procedurile de lucru ale acestora.
În continuare, vom analiza dispozițiile cu caracter relevant din cadrul acestui Ordin.
Astfel, se reliefează faptul că „procedura disciplinară se realizează cu respectarea principiilor, garanţiilor, regulilor şi competenţelor prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare”, așa cum reiese din conținutul art. 2.
Cu privire la categoriile de recompense care se pot acorda este necesar să ne axăm pe dispozițiile reglementate de art. 3 care prevede următoarele aspecte de interes:
„Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, cadrelor militare în activitate li se pot acorda următoarele recompense morale şi materiale:
a) mulţumiri;
b) felicitări;
c) diplome de merit;
d) citarea prin ordin de zi pe unitate;
e) distincţii onorifice, altele decât cele reglementate de prevederile legale privind sistemul naţional de decoraţii al României;
f) arme de apărare şi pază;
g) ridicarea unei sancţiuni disciplinare.”
Dacă dorim să înțelegem mai bine sintagma „consiliu de onoare” este indicat să ne fixăm atenția asupra dispozițiilor art. 11, care stabilesc următoarele aspecte: „Consiliile de onoare sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea atribuţiilor care le revin, care au competenţa de a analiza faptele cadrelor militare sesizate ca abateri disciplinare şi de a adopta hotărâri privind constatarea inexistenţei faptei, a nevinovăţiei sau a prescrierii faptei ori de declarare a vinovăţiei cadrului militar, cu propunerea aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de art. 35 alin. 1 din Statut.”
Totodată, membrii consiliilor de onoare sunt aleși pe o durată de 2 ani, iar acestea se constituie la nivelul unităţilor militare ale MAI, precum şi al aparatului central al MAI.
Mai mult decât atât, un articol important este art. 15 care evidențiază: „Consiliile de onoare au în componenţă 3 sau 5 membri titulari, ofiţeri în activitate, dintre care, de regulă, cel puţin unul are studii juridice şi cel puţin 2 sunt ofiţeri cu grade superioare.”
Potrivit art. 20 „în situaţia în care, după efectuarea cercetării disciplinare prealabile, este adoptată decizia prevăzută la art. 35^7 alin. 3 lit. c) din Statut, persoana care a dispus efectuarea cercetării disciplinare prealabile emite ordinul/dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de onoare, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare”. Așadar, ședinţa consiliului de onoare se ţine în cel mult 15 zile lucrătoare de la momentul comunicării cadrului militar a ordinului/dispoziţiei de trimitere în faţa consiliului de onoare, iar de-a lungul perioadei necesare studierii dosarului în cauză, precum şi în vederea pregătirii desfăşurării şedinţei, membrii consiliului de onoare pot solicita consilierilor juridici asistenţă juridică.
În altă ordine de idei, art. 26 prevede expres dreptul la apărare instituit în favoarea persoanei audiate și care se exercită prin următoarele:
„În scopul exercitării dreptului la apărare, cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare are dreptul:
a) de a fi audiat şi de a propune dovezi în apărarea sa;
b) de a da explicaţii când socoteşte că este necesar, în tot cursul procedurilor desfăşurate de către consiliul de onoare;
c) de a fi asistat de un apărător ales, care trebuie să aibă studii juridice, cu respectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate.”
