Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
123 views
Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilităţii căii de atac formulate de contestatorul A., Înalta Curte constată următoarele:
Dându-se eficienţă principiului legalităţii căilor de atac consfinţit prin art. 129 din Constituţia României, precum şi principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Astfel, revine părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Potrivit dispoziţiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III şi Capitolul III^1 din C. proc. pen., admisibilitatea căilor ordinare de atac a apelului şi contestaţiei este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost indicate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În acest sens, potrivit art. 408 C. proc. pen.., calea de atac a apelului se poate exercita doar împotriva sentinţelor, dacă legea nu prevede altfel, iar conform art. 425^1 alin. (1) C. proc. pen.., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres.
În cauză, după condamnarea definitivă dispusă în calea ordinară de atac a apelului prin decizia penală nr. 977 din 07 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2019, condamnatul A. a formulat contestaţie în anulare.
Prin încheierea din 20 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022, contestaţia în anulare declarată de condamnatul A. a fost considerată admisibilă, iar, ulterior, prin decizia penală nr. 77 din data de 26 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, contestaţia în anulare a fost respinsă, ca neîntemeiată.
După admiterea în principiu, judecarea contestaţiei în anulare a fost cantonată la cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 lit. b) C. proc. pen.., invocat în raport de decizia penală nr. 977 din 07 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care procesul penal fusese finalizat în apel, decizie cu caracter definitiv.
În jurisprudenţa sa, Înalta Curte a reţinut că „raportat la ansamblul dispoziţiilor procedurale aplicabile contestaţiei în anulare, felul hotărârii prin care se soluţionează această cale extraordinară de atac este în directă legătură cu instanţa competentă să o judece. Fiind o cale de atac de retractare, competenţa aparţine instanţei care a pronunţat hotărârea în legătură cu care se invocă anumite erori de procedură dintre cele expres prevăzute de art. 426 C. proc. pen.., (…) iar felul hotărârii pronunţate este similar celui a cărei retractare se solicită” (ÎCCJ, secţia Penală, decizia nr. 315/A din 27 octombrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020).
Decizia pronunţată în contestaţie în anulare, indiferent de soluţie (de admitere sau de respingere), este definitivă.
Aşadar, în speţă, Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie învestită cu soluţionarea contestaţiei în anulare, în mod corect, s-a pronunţat printr-o decizie definitivă.
În concluzie, în cauză, contestatorul condamnat A. a formulat prezenta cale de atac împotriva unei hotărâri definitive nesusceptibile de a face obiectul unei căi ordinare de atac, deci, în condiţii neprevăzute de C. proc. pen.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii, respectiv a principiului unicităţii căilor de atac şi a dispoziţiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 77 din 26 ianuarie2023, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 680 RON, va rămâne în sarcina statului.
Sursa informației: www.scj.ro.
