Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
497 views
Articol de Daniela Oancea, preluat din cariereonline.ro.
Complexul de inferioritate e prima maladie pe care a identificat-o profesorul Lucian Boia la români. De aici se naşte o construcţie orgolioasă menită să contracareze micimea prezentului. Totodată, suntem receptivi la modelele străine, şi acest lucru se vede în istoria Ţărilor Române şi a României de mai târziu. Din păcate însă, tocmai pentru că adoptăm modele repede şi superficial, ajungem să fim atât de lipsiţi de repere. Citiți în continuare radiografia făcută de Lucian Boia poporului român.
Lucian Boia
„Ce cred românii despre ei? Că sunt foarte primitori şi săritori. Dar noi, oamenii, operăm cu reprezentări. Una e realitatea lucrurilor şi alta e reprezentarea lor. Indiferent ce am spune despre orice, în discuţie e o reprezentare, nu realitatea însăşi. Realitatea există în afara noastră, iar în ceea ce ne priveşte nu avem decât reprezentări ale ei”.
Generozitatea nu are legătură cu bunăstarea. S-ar putea ca oamenii săraci să fie mai generoşi decât cei bogaţi. Are legătură mai degrabă cu o anumită cultură. Istoricul Lucian Boia n-ar spune că generozitatea e în „raport invers cu bogăţia”, dar nici că e în raport direct. Dincolo de mitologie, generozitatea la români, în măsura în care există, poate fi corelată cu civilizaţia noastră de tip rural. Acolo, oamenii fiind mai apropiaţi fizic, sunt şi spiritual, şi cultural mai apropiaţi. Multe trăsături pe care le considerăm tipic româneşti, în măsura în care sunt adevărate, se potrivesc cu un tip de civilizaţie rurală din care încă n-am ieşit cu totul şi care a marcat istoria românilor timp de secole.
Dacă ne referim la relaţia cu străinii, Lucian Boia arată în cartea sa România, ţară de frontieră a Europei, dar şi în eseul recent apărut la editura Humanitas – De ce este România altfel că aici a fost o zonă de margine. Când spune că ne aflăm la „frontiera Europei” nu o spune ad literam, ci lasă să se înţeleagă că avem „condiţia unei ţări de frontieră”, chiar dacă am fi fost situaţi la mijlocul continentului. „Încă din Antichitate, românii s-au aflat la marginea marilor ansambluri geopolitice sau culturale, în raport cu civilizaţia grecească sau romană, să zicem. Dacă urmărim evoluţia istorică de atunci până astăzi, ţinutul Daciei este la frontieră şi în raport cu Imperiul Bizantin, şi cu Occidentul. Având condiţia de frontieră, a fost o zonă „închisă şi deschisă“ în acelaşi timp. E o contradicţie, ca tot ce ţine de istoria românească. E o zonă mai izolată şi aşa se explică faptul că multă vreme s-au păstrat structuri sociale şi culturale arhaice şi o civilizaţie ţărănească foarte caracteristică”.
Citiți continuarea articolului pe Cariere Online.
