Lucian Boia: complexul de inferioritate este prima maladie a românilor

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Articol de Daniela Oancea, preluat din cariereonline.ro.

Complexul de inferioritate e prima maladie pe care a identificat-o profesorul Lucian Boia la români. De aici se naște o construcție orgolioasă menită să contracareze micimea prezentului. Totodată, suntem receptivi la modelele străine, și acest lucru se vede în istoria Țărilor Române și a României de mai târziu. Din păcate însă, tocmai pentru că adoptăm modele repede și superficial, ajungem să fim atât de lipsiți de repere. Citiți în continuare radiografia făcută de Lucian Boia poporului român.

Lucian Boia

„Ce cred românii despre ei? Că sunt foarte primitori și săritori. Dar noi, oamenii, operăm cu reprezentări. Una e realitatea lucrurilor și alta e reprezentarea lor. Indiferent ce am spune despre orice, în discuție e o reprezentare, nu realitatea însăși. Realitatea există în afara noastră, iar în ceea ce ne privește nu avem decât reprezentări ale ei”.

Generozitatea nu are legătură cu bunăstarea. S-ar putea ca oamenii săraci să fie mai generoși decât cei bogați. Are legătură mai degrabă cu o anumită cultură. Istoricul Lucian Boia n-ar spune că generozitatea e în „raport invers cu bogăția”, dar nici că e în raport direct. Dincolo de mitologie, generozitatea la români, în măsura în care există, poate fi corelată cu civilizația noastră de tip rural. Acolo, oamenii fiind mai apropiați fizic, sunt și spiritual, și cultural mai apropiați. Multe trăsături pe care le considerăm tipic românești, în măsura în care sunt adevărate, se potrivesc cu un tip de civilizație rurală din care încă n-am ieșit cu totul și care a marcat istoria românilor timp de secole.

Dacă ne referim la relația cu străinii, Lucian Boia arată în cartea sa România, țară de frontieră a Europei, dar și în eseul recent apărut la editura Humanitas – De ce este România altfel că aici a fost o zonă de margine. Când spune că ne aflăm la „frontiera Europei” nu o spune ad literam, ci lasă să se înțeleagă că avem „condiția unei țări de frontieră”, chiar dacă am fi fost situați la mijlocul continentului. „Încă din Antichitate, românii s-au aflat la marginea marilor ansambluri geopolitice sau culturale, în raport cu civilizația grecească sau romană, să zicem. Dacă urmărim evoluția istorică de atunci până astăzi, ținutul Daciei este la frontieră și în raport cu Imperiul Bizantin, și cu Occidentul. Având condiția de frontieră, a fost o zonă „închisă și deschisă“ în același timp. E o contradicție, ca tot ce ține de istoria românească. E o zonă mai izolată și așa se explică faptul că multă vreme s-au păstrat structuri sociale și culturale arhaice și o civilizație țărănească foarte caracteristică”.

Citiți continuarea articolului pe Cariere Online.