Exproprierea bunului în raport de justificarea cauzei de utilitate publică. Imposibilitatea admiterii acțiunii în revendicare atât timp cât nu se probează în niciun mod lipsa de valabilitate a titlului de preluare a proprietăţii şi nu se probează existenţa unei preluări abuzive a bunului imobil

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 30 septembrie 2011 pe rolul Tribunalului Timiş sub dosar nr. x/2011, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G. şi H. au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună (i) restituirea în natură a imobilelor înscrise în CF x Timişoara identificate cu numerele topografice x în suprafaţă totală de 183.020 mp, imobile care au aparţinut familiei B. ai cărei descendenţi sunt şi care au fost preluate fără titlu valabil de către stat, (ii) iar în subsidiar au solicitat obligarea pârâţilor la plata unor despăgubiri băneşti la valoarea de circulaţie a imobilelor la data promovării acţiunii, corespunzător valorii terenurilor care nu pot fi restituite în natură, precum şi acordarea cheltuielilor de judecată, cererea fiind formulată în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Municipiul Timişoara prin Consiliul Local al Municipiului Timişoara, societatea UMT S.A. şi societatea I.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 509 din 22 martie 2023)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Raportul dintre apelul principal şi apelul incident

Accesorialitatea apelului incident se reduce numai la împrejurarea că judecarea sa pe fond este condiționată de preexistența şi menţinerea apelului principal şi de absența unor motive legale care să atragă soluţia de respingere a apelului principal, fără a se intra în cercetarea fondului.

(ICCJ, Secţia I civilă, decizia nr. 196 din 2 februarie 2022)