JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Incidenţa cazului de suspendare legală facultativă a judecăţii, reglementat prin dispoziţiile art. 242 alin. (1) din NCPC

Potrivit art. 242 alin. (1) NCPC instanţa poate suspenda judecata „când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii”. Cazul particular de suspendare facultativă a judecăţii, reglementat prin dispoziţia legală sus menţionată, constituie o sancţiune procedurală, instituind condiţia culpei reclamantului pentru neîndeplinirea unor obligaţii stabilite în sarcina sa, în cursul judecăţii.

(Curtea de Apel Craiova, s. I civ., decizia nr. 211 din 29 iunie 2016)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Suspendarea judecății apelului ca urmare a neîndeplinirii de către intimat a unei obligații stabilită în sarcina sa de către instanță. Nelegalitate

Cazul particular de suspendare facultativă a judecăţii, reglementat de dispozițiile art. 242 alin. (1) NCPC, constituie o sancţiune procedurală, instituind condiţia culpei reclamantului pentru neîndeplinirea unor obligaţii stabilite în sarcina sa în cursul judecăţii, iar corespondentul acestuia în faza apelului, cu aplicarea art. 482 C.proc.civ., este apelantul. Prin urmare, în condițiile în care culpa procesuală în neîndeplinirea obligațiilor impuse de către instanță aparţine intimatului, nu sunt incidente dispoziţiile cuprinse în art. 242 alin. (1) C.proc.civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 498 din 8 martie 2016)