Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
213 views
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Recurentul pretinde că au fost greşit aplicate dispoziţiile art. 669, art. 680 C. civ., însă greşita aplicare a normelor de drept invocate vizează, în realitate, modalitatea în care instanţa de apel a stabilit situaţia de fapt şi concluzia desprinsă din existenţa unui partaj voluntar între părţi, iar nu, în mod concret, critici de nelegalitate asupra soluţiei pronunţate.
Din perspectiva acestui motiv de recurs, recurentul arată că „Instanţa de apel reţine faptul că prin cererea de apel reclamantul susţine că prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. x/27.01.1998 la BNP C. au fost partajate doar construcţiile numerotate în schiţa anexă, parte integrantă din act, suprafeţele de teren nefiind identificate, lotizarea făcându-se formal, prin raportare la construcţii şi că raportat la actele încheiate între părţi, aceasta a reiterat ieşirea din indiviziune asupra terenului în suprafaţă de 330 mp., dobândit prin moştenire”.
Această afirmaţie nu susţine critica întemeiată pe dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., întrucât evidenţiază şi combate o simplă constatare de fapt a instanţei de apel, care nu poate fi subsumată niciuneia din ipotezele reglementate de art. 488 C. proc. civ.
Recurentul mai pretinde că hotărârea nu este corespunzător motivată, însă şi din această perspectivă expune probatorii şi stări de fapt care nu pot face obiect de analiză în calea de atac a recursului.
În acest sens, recurentul face trimitere la nota de completare din referatul de respingere a înregistrării cadastrului întocmit cu privire la imobilele teren, la documentaţiile cadastrale întocmite în cauză, la faptul că schiţa de partaj nu corespunde realităţii, la inexistenţa unor autorizaţii de demolare, respectiv de construire, la faptul că „…în prezent nu sunt identificate, cele două loturi ale părţilor, prin raportare la imobilele edificate de fiecare parte pe acestea…”, concluzionând că ar fi necesară efectuarea unei expertize topo.
Tot sub pretextul nemotivării soluţiei şi a incidenţei art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul învederează situaţia celor două construcţii cu proprietari diferiţi şi împrejurarea că instanţa de apel ar fi reţinut alte elemente de fapt, „…trecând peste faptul că autoritatea cadastrală OCPI a respins înregistrarea documentaţiilor cadastrale pentru imobilele teren, în configuraţia menţionată în partajul voluntar…”.
Subsumat aceluiaşi motiv de recurs, recurentul se arată nemulţumit de faptul că „…Instanţa a respins proba cu expertiză specialitatea topografie, probă necesară şi indisolubilă în vederea stabilirii situaţiei juridice a celor două terenuri…”, şi învederează că „În ceea ce priveşte servitutea de trecere aceasta nu este determinată, are o lungime de 16 m şi 0,85 m, fără însă a se stabili şi determina poziţionarea acesteia, iar în condiţiile în care suprafeţele de teren nu sunt identificate, cu atât mai puţin accesul reclamantului nu poate fi determinat”.
Aceste critici se referă la chestiuni de fapt şi la modalitatea în care instanţele anterioare au administrat şi interpretat probele dosarului, astfel încât nu conturează aspecte de nelegalitate care să poată fi încadrate în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
În ce priveşte soluţia pe cererea reconvenţională, doar în mod formal recurentul face referire la dispoziţiile art. 1349, art. 1357 C. civ., în susţinerea săvârşirii pretinsei nelegalităţi, de către instanţa de apel, acesta arătând că „obligarea sa la despăgubiri pentru demolarea construcţiei respective s-a realizat cu ignorarea materialului probator administrat în cauză”.
Prin urmare, şi în ce priveşte o eventuală aplicare/interpretare greşită a dispoziţiilor legale anterior menţionate, recurentul se raportează tot la o interpretare şi administrare necorespunzătoare a probelor, cu ample referiri în ce priveşte faptul că „magazia demolată avea o vechime foarte mare, era într-o stare avansată de deteriorare, nu mai era folosită de pârât de mulţi ani, devenise un focar de infecţie, spaţiul dintre această magazie şi casa recurentului era foarte mic şi îi afecta proprietatea, iar demolarea s-a făcut în condiţiile stării de necesitate”.
Expunerea tuturor acestor chestiuni de fapt fără indicarea modalităţii concrete în care raţionamentul logico-juridic al instanţei încalcă textul legal invocat ca motiv de recurs, în speţă art. 1349, art. 1357 C. civ., nu face susceptibilă critica de încadrare în drept.
De asemenea, evocarea, de către recurent, a dispoziţiilor art. 624 alin. (2) C. civ., pretins interpretate greşit de către instanţa de apel, se realizează în acelaşi context de apreciere asupra probelor (invocarea stării de necesitate care nu a fost dovedită), care excedează motivelor reglementate de art. 488 C. proc. civ.
Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1105/A din 1 iulie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă.
Sursa informației: www.scj.ro.
