Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
426 views
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi decizia atacată, prin prisma prevederilor legale incidente, Înalta Curte constată că este nefondată contestaţia în anulare introdusă de contestatoarea S.C. A. S.R.L..
Potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecată”.
Motivul de contestaţie în anulare reglementat de dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ. vizează o situaţie obiectivă, în care partea nu a fost legal citată şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei de judecată, legiuitorul prezumând necunoaşterea de către aceasta a termenului de judecată şi, prin urmare, vătămarea adusă drepturilor sale procesuale.
În cauza de faţă, contestatoarea a învederat că decizia contestată este nelegală întrucât a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor privind citarea părţilor, în condiţiile în care obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru nu le-a fost adusă la cunoştinţă, nefiindu-i comunicată o citaţie în acest sens.
Referitor la procedura de citare îndeplinită în cauză, contrar susţinerilor contestatoarei, aceasta a fost legal citată cu menţiunea de a achita taxa judiciară aferentă recursului promovat, astfel cum rezultă din dovada/procesul-verbal de înmânare a actului de procedură de la fila x.
În ceea ce priveşte obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina sa, Înalta Curte reţine că, în cauză, reclamanta a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON – dosar recurs, iar prin citaţia emisă în data de 29 martie 2021 s-a dispus citarea acesteia cu menţiunea de a achita, în completare, taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.
Totodată, deşi conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menţionată.
Având în vedere toate aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că judecarea recursului declarat în dosarul nr. x/2017 s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte citarea părţilor.
De asemenea, art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., „hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când (…) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale”.
În cauză, în raport cu înscrisurile aflate la dosar la momentul analizei de către Înalta Curte a excepţiei insuficientei timbrări a recursului, invocată din oficiu, reiese că până la termenul de judecată acordat, deşi a fost legal citată cu menţiunea de a achita (în completare) taxa judiciară aferentă recursului promovat, potrivit dovezii/procesului-verbal de înmânare a actului de procedură de la fila x, reclamanta nu a respectat cerinţa prevăzută de dispoziţiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a recursului fiind prevăzută de dispoziţiile art. 197 din C. proc. civ.
Astfel, Înalta Curte apreciază că, în momentul soluţionării recursului, judecătorii nu au comis nicio eroare materială, având în vedere că la dosar nu exista dovada achitării, în completare, a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON.
Prin urmare, având în vedere că soluţia pronunţată prin decizia ce face obiectul prezentei contestaţii în anulare nu este rezultatul unei erori materiale, în sensul acreditat de contestatoare, Înalta Curte urmează a respinge contestaţia în anulare, ca nefondată.
Sursa informației: www.scj.ro.
