209 views
Dosarul Revoluţiei intră într-o nouă etapă.
„«Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 13 aprilie a.c., ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală faţă de domnul Iliescu Ion, de domnul Roman Petre şi de domnul Voiculescu Gelu-Voican, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, sub aspectul săvârşirii de către aceştia a infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de art. 439 alin. (1) lit. a), g), i) şi k) Cod Penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) teza I din Constituţia României, republicată, ale art. 12 şi art. 18 din Legea nr. 115/1999, precum şi a celor reţinute prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 93/1999, nr. 665/2007 şi nr. 270/2008», a anunţat Administraţia Prezidenţială”, scrie News.ro.
„Procurorul general Augustin Lazăr a transmis în 2 aprilie preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii a fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei. Fostul premier Petre Roman a declarat atunci că această cerere îl revoltă şi a negat orice implicare în dosarul Revoluţiei, afirmând că, de fapt, el a fost ţinta focurilor de armă”, mai notează News.ro.
Ion Iliescu reacţionează faţă de decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a da aviz pentru urmărirea sa penală în dosarul Revoluţiei.
Fostul preşedinte Ion Iliescu „spune că aceasta nu îl surprinde, dar nu vede care este cadrul legal în care se înscrie”, arată News.ro.
„Ion Iliescu spune că îl surprinde, însă, faptul că, «liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor» şi, din acest motiv, «au ajuns să dea lecţii de democraţie oameni care, în timpul ceauşismului, au tăcut mâlc, asta când nu puneau umărul la costruirea cultului personalităţii lui Ceauşescu». Într-un mesaj postat vineri seară pe blogul său, Ion Iliescu vorbeşte despre dosarele Revoluţiei şi Mineriadei, spunând că finalitatea lor nu mai are nicio legătură cu aflarea adevărului despre acele evenimente. De asemenea, fostul preşedinte susţine că el şi-a făcut partea sa de datorie, indiferent de ceea ce cred cei care caută ţapi ispăşitori pentru eşecurile lor şi că stă «cu capul sus la judecata istoriei»”, mai scrie News.ro.
Institutul Revoluţiei Române din Decembrie (IRDD) 1989 susţine, printr-un comunicat, că în dosarul Revoluţiei nu era necesară obţinerea autorizării din partea preşedintelui României şi că Ion Iliescu nu avea, în decembrie 1989, calitatea de ministru. Parchetul General a dat publicităţii, vineri, un comunicat de presă în replică la comunicatul IRDD.
„Parchetul General susţine că a cerut opinia principalelor trei facultăţi de drept în legătură cu dosarul Revoluţiei, iar concluzia acestora este că procedura de sesizare a preşedintelui pentru a cere urmărirea penală a lui Ion Iliescu este aplicabilă în acest dosar, deoarece Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN) a acţionat, în perioada 22-27 decembrie 1989, «ca un veritabil guvern»”, scrie Agerpres.
Un alt politician român, fost candidat la preşedinţia României, Elena Udrea, anunţă că are statut de refugiat politic în Costa Rica.
„Elena Udrea a susţinut, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, că are statut provizoriu de refugiat politic în Costa Rica din 21 martie şi că una dintre obligaţiile pe care le are este de a nu părăsi teritoriul statului Costa Rica. Instanţa Supremă i-a respins însă, astăzi, solicitarea de a fi audiată la distanţă în dosarul «Gala Bute», pentru că din actele depuse de avocatul acesteia nu ar rezulta că aceasta a obţinut acest statut”, mai notează News.ro.
„Ambasada României la Ciudad de Mexico, care asigură reprezentarea diplomatică în Costa Rica, nu a fost notificată de către autorităţile din Costa Rica în legătură cu vreo cerere de acordare a statutului de azilant politic în această ţară formulată de către Elena Udrea, a comunicat Ministerul Afacerilor Externe”, într-un răspuns la solicitarea News.ro.
Ministerul Justiției, Tudorel Toader, anunță că, în perioada 13 aprilie – 14 mai, organizează selecția procurorilor pentru a efectua propunerea de numire pentru funcția vacantă de procuror-șef al DIICOT. Rezultatul va fi anunţat în 14 mai, în condițiile în care mandatul actualului procuror-şef, Daniel Horodniceanu, se încheie pe 19 mai.
„Rezultatele selecţiei se vor afișa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina de internet a acestuia, la data de 14 mai 2018. Propunerea/Propunerile ministrului justiției va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, în vederea obținerii avizului acestei instituții. Ulterior obținerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției înaintează propunerea Președintelui României, în vederea numirii în funcția de conducere”, menţionează Cotidianul.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, vrea transparenţă în acţionariatul firmelor din România. Declarația ministrului vine în contextul în care există, la nivel european, o intenție de modificare a legislației acțiunilor la purtător.
„«Eu am spus, încă de anul trecut, că mi-aș dori foarte mult să văd un act normativ care să interzică total, în ceea ce înseamnă relația cu statul, contractele companiilor care nu au totul transparent. E una să creezi în țara ta de origine, adică la noi în România, un astfel de caz, care să permită înființarea de astfel de firme în România, pentru a aduce aici acele taxe și nu numai, dar să nu lași acele companii să facă contracte cu statul. Mi se pare că asta este abordarea logică», a afirmat, duminică, Teodorovici, într-o intervenție la Antena 3, întrebat dacă politicienii vor mai putea să-și țină banii în off-shore-uri și dacă se schimbă reglementările privind acțiunile la purtător”, notează Cotidianul.
În încheierea Revistei, scriem despre o nouă monedă de aur lansată astăzi de către Banca Naţională a României în circuitul numismatic, cu prilejul împlinirii a 330 de ani de la tipărirea Bibliei de la Bucureşti.
„Aversul monedei redă portretul domnitorului Şerban Cantacuzino, iniţiatorul tipăririi Bibliei de la Bucureşti, şi un fragment al acesteia; inscripţia «România», valoarea nominală «100 Lei», stema României şi anul de emisiune «2018». Reversul monedei redă stema lui Şerban Cantacuzino, tipărită în interiorul Bibliei de la Bucureşti, şi inscripţia circulară «330 DE ANI DE LA TIPĂRIREA BIBLIEI DE LA BUCUREŞTI». Moneda va avea o valoare nominală de 100 lei, forma rotundă, cant zimţat, un diametru de 21 milimetri şi o greutate de 6,452 grame. Tirajul pentru această emisiune este de 250 de monede din aur. Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare este de 1.695,00 lei”, notează Agerpres.
Seară frumoasă!
