Plafonarea ratei dobânzii în contractele dintre profesioniști și consumatori, mijloc de limitare a dobânzilor exorbitante

16 apr. 2018
Vizualizari: 1592

Nicolae Cîrstea: O nouă ediție a Conferinței de Drept Bancar, desfășurată de Facultatea de Drept din Timișoara, în parteneriat cu BNR, dar și cu BCR. Suntem împreună cu dl Alexandru Berea, Directorul Direcției Juridice din BCR. Domnule Berea, de ce v-ați implicat în această conferință și cu ce obiective?

Alexandru Berea: În primul rând noi susținem toate aceste colocvii, fiindcă ni se pare normal ca o serie de aspecte, care sunt intens dezbătute în media, pe partea de inițiative legislative, să fie, practic, dezbătute și din perspectivă tehnică și într-un mod mai – să spunem așa – sine ira et studio, adică mai puțin bazat pe percepții și mai mult bazat pe fondul problemelor.

Nicolae Cîrstea: Avem, iată, mediul universitar, care vine în această conferință în contact direct cu mediul profesional, cu profesioniștii dreptului bancar. Cum se văd lucrurile din perspectiva dumneavoastră, ca profesionist în materie bancară, șef al Direcției Juridice a BCR?

Alexandru Berea: Din perspectiva mea se văd lucrurile că avem foarte multe discuții, dezbateri foarte interesante. Din păcate, după momentul care ar fi fost cel mai oportun să le avem, respectiv înainte de inițierea unor proiecte de lege sau, în unele cazuri, chiar se întâmplă să avem aceste discuții după ce anumite acte normative au fost deja emise. Practic, discuții care au legătură cu oportunitatea și cu tehnica de redactare a respectivelor acte normative.

Nicolae Cîrstea: Cum se întâmplă lucrurile la nivelul celei mai importante bănci din România? Cred că BCR este, încă, cea mai importantă bancă.

Alexandru Berea : Din ce perspectivă mă întrebați?

Nicolae Cîrstea: Din perspectiva acestor modificări legislative, acestor dezbateri de proiecte de lege. Cum le apreciați dumneavoastră, cât de bune sunt pentru consumatori, cât de bune sunt pentru sistemul bancar? Chiar îmi spuneați că lucrurile ar trebui, poate, privite într-o perspectivă, și din punctul de vedere al băncii, și din punctul de vedere al clientului, astfel încât, o conciliere, acum, decât un conflict care să dureze pe termen mediu și lung, să fie profitabile amândurora.

Alexandru Berea : Da, este corect. Practic, ceea ce ne dorim noi este să avem un dialog. Să avem un dialog cu consumatorii, să avem un dialog cu cei care inițiază proiecte de lege pentru protecția consumatorilor. Este evident că este nevoie de protecția consumatorilor, mai ales într-un mediu care, să spunem, până în jurul anilor 2005-2010 nu a fost aproape deloc reglementat. Acum, în schimb, avem acest over-regulation, ca să-i spun așa, în care aceeași problemă este adresată prin 5, 6, 7 acte normative, care au incidență și care se suprapun, rezultând, să spun așa, un talmeș-balmeș legislativ. Cred că o abordare constructivă, bazată pe dialog și pe dezbateri asupra fondului problemei și mai puțin pe percepții și pe a câștiga capital electoral, de o parte sau de alta, ar fi mult mai utilă pentru dezvoltarea României, în general spun asta. Și este o remarcă pe care o fac nu numai cu privire la sistemul bancar, ci în general. Lucrurile tind, în țara noastră, să se bazeze pe o abordare care are foarte multă legătură cu mândria, are legătură mult cu un ego al unor persoane și are foarte mult legătură cu poziționarea cu îndărătnicie pe o singură poziție; fără să se încerce să se ia în considerare puncte de vedere care aparțin și altor stake-holderi de pe piață. Dialogul, la ora actuală, este foarte mult diminuat și, așa cum am spus, se acordă mai multă atenție pozițiilor distonante și se pune accent pe conflict mai mult decât pe conciliere.

Nicolae Cîrstea: Clienții au câteva voci care vorbesc în numele lor. Se aude vocea clienților atât în băncile Parlamentului, la tribuna Parlamentului, cât și public, pe diverse canale media. Dumneavoastră, ca bănci comerciale – știu că există chiar o asociație a băncilor comerciale – reușiți să aveți o voce unică? Reușiți să aveți un dialog, să vă așezați la masă cu clienții pentru a estompa, poate, aceste ieșiri și puncte de vedere publice care nu sunt neapărat corecte?

Alexandru Berea : În primul rând este ceva care ar putea să facă obiectul unei dezbateri dacă acele voci publice au, într-adevăr, în spate, marea masă a clienților sau nu se bazează decât pe cazuri izolate, presupunând că și acestea ar exista. Legat de sistemul bancar, este destul de dificil să vorbești pe o voce unică în adresarea unor probleme individuale și care câteodată pot să fie specifice, de la caz la caz, unei bănci sau alteia. Spre exemplu, se vorbește pe o voce unică legat de unele inițiative legislative care ar putea afecta în ansamblu buna funcționare a economiei, cum ar fi limitarea dobânzilor care sunt practicate și nu în sine limitarea dobânzilor, care nu este o problemă per se, ci modalitatea în care se face acest lucru și faptul că nu importăm decât forma, și nu și substanța actelor normative care există în alte jurisdicții.
În ceea ce privește problemele punctuale ale consumatorilor cu instituțiile financiare care le furnizează servicii, apreciez că acestea nu pot fi adresate, evident, cu o singură voce, și fiecare bancă trebuie să fie deschisă dialogului cu propriii săi clienți. Și sunt convins că marea majoritate – cel puțin din ce știu eu – băncile fac acest lucru.

Nicolae Cîrstea: Aveți și o temă interesantă pe care o susțineți în ultimul panel al zilei de astăzi: Plafonarea ratei dobânzii în contractele dintre profesioniști și consumatori, mijloc de limitare a dobânzilor exorbitante. Care ar fi concluziile pe care le-ați tras după ce ați analizat această materie?

Alexandru Berea : Concluzia este aceeași pe care v-am spus-o și mai devreme. Plecăm de la ideea că în alte jurisdicții există niște lucruri foarte bune, pe care noi nu le avem. Această idee, din punctul meu de vedere, este greșită. Și ceea ce vreau să subliniez este să arăt condițiile, practic, în care în aceste alte jurisdicții, mai ales din statele dezvoltate, s-au stabilit aceste plafoane. Scopul fundamental al stabilirii acestor plafoane este împiedicarea așa-numitului predatory landing practices, adică a dobânzilor exorbitante. De fapt, scopul ascuns al actului normativ, din punctul meu de vedere, este să vină să reglementeze din nou aceeași veche problemă a creditelor acordate înainte de anul 2010 și să încerce să le stabilească în mod artificial rate de dobândă inclusiv sub nivelul practicat la ora actuală pe piață. Deci, din nou, încercarea de rezolvare a unor probleme existente, fără o preocupare reală a legiuitorului, a celor care au inițiat acest proiect de lege pentru soarta consumatorilor.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc, d-le Berea. M-am bucurat să văd BCR alături de un eveniment important și de tradiție la Timișoara, organizat de Facultatea de Drept anual, Conferința de Drept Bancar; și, de asemenea, să văd o optică interesantă, pe care o aveți – ați vorbit despre echilibru, despre conciliere, despre lucruri importante în această relație bancă-client și client-bancă.

Alexandru Berea: Mulțumesc foarte mult.

Plafonarea ratei dobânzii în contractele dintre profesioniști și consumatori, mijloc de limitare a dobânzilor exorbitante was last modified: aprilie 16th, 2018 by Alexandru Berea

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice