Schemele de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 (O.U.G. nr. 3/2015)

 
În M. Of. nr. 191 din 23 martie 2015, s-a publicat O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură (M. Of. nr. 97 din 6 mai 1991; cu modif. ult.).

Ordonanța a fost adoptată având în vedere următoarele:

– faptul că reforma politicii agricole comune reprezintă o schimbare fundamentală a acestei politici faţă de perioada 2007-2014, cu noi reglementări de care fermierii trebuie să ţină cont cât mai urgent în activitatea lor viitoare;

– necesitatea creării unui cadru naţional adecvat şi eficient pentru managementul şi implementarea tehnică şi financiară a fondurilor comunitare acordate României prin noua politică agricolă comună,

– faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor de reglementare propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă va avea ca efect imposibilitatea respectării calendarului stabilit prin legislaţia comunitară din domeniu referitor la perioada de depunere a cererilor de plată, cu impact asupra celor peste un milion de beneficiari ai acestor scheme;

– faptul că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgenţă poate avea consecinţe nefavorabile atât în plan economic, cât şi în plan social, în principal prin neaccesarea în condiţii optime a celor circa 10,85 miliarde euro alocate României pentru perioada 2015-2020, în cadrul pilonului I al politicii agricole comune, cu impact deosebit de grav asupra sectorului agricol al României,

– faptul că agricultura reprezintă una dintre priorităţile majore ale Guvernului.

Ordonanța a fost adoptată având în vedere cadrul general de acordare a plăţilor în agricultură, în sectoarele vegetal şi zootehnic, în conformitate cu mecanismele prevăzute de legislaţia Uniunii Europene, şi anume:

– Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;

– Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

– Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;

– Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;

– Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea.

Schemele de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020

Cap. I: „Domeniul de aplicare şi definiţii”

Art. 1 prevede următoarele:

„(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă aprobă schemele de plăţi, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv schemele de plăţi directe şi ajutoarele naţionale tranzitorii, care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

2) Schemele de plăţi directe sunt următoarele:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;

d) plata pentru tinerii fermieri;

e) schema de sprijin cuplat;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

(3) Ajutoarele naţionale tranzitorii – ANT se acordă în domeniul vegetal şi zootehnic în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”.

Art. 2 are următorul conținut:

„(1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, următorii termeni se definesc astfel:

a) cedent înseamnă beneficiarul a cărui exploataţie este transferată unui alt beneficiar;

b) cererea unică de plată este cererea de ajutor şi/sau de sprijin, după caz, în cadrul oricăreia dintre plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) sau dintre măsurile delegate de dezvoltare rurală din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură dată pe an la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

c) cesionar înseamnă beneficiarul căruia i se transferă exploataţia;

d) culturi permanente înseamnă culturi care nu sunt incluse în sistemul de rotaţie a culturilor, altele decât pajiştile permanente, cultivate pentru o perioadă de mai mulţi ani;

e) exploataţie înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate pentru activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României;

f) fermier înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă;

g) iarbă sau alte plante furajere erbacee înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în mod obişnuit pe pajişti permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în amestecurile de seminţe pentru pajişti şi pot fi utilizate în hrana animalelor;

h) pajişti permanente înseamnă păşuni permanente şi fâneţe permanente care reprezintă terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani; această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;

i) pârloagă înseamnă teren arabil necultivat, lăsat în repaus pentru refacere timp de 1 an, pe acelaşi amplasament, întreţinut în bune condiţii agricole şi de mediu;

j) pepiniere înseamnă următoarele suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării ulterioare: pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi, pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de pădure, pepiniere de plante ornamentale, pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepţia arborilor pentru nevoile proprii ale exploataţiei, crescuţi în zona împădurită, pepiniere de arbori şi arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii acestora şi materialul săditor;

k) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale reprezintă forme de organizare a desfăşurării activităţilor economice constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;

l) specii forestiere cu ciclu scurt de producţie înseamnă suprafeţe plantate cu specii de arbori încadrate la codul NC 06 02 9041;

m) strat de referinţă înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 25 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;

n) suprafaţă agricolă înseamnă orice suprafaţă de teren arabil, de păşune permanentă şi de fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente;

o) terenuri arabile înseamnă terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solare sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile;

p) transferul unei exploataţii înseamnă vânzarea, arendarea, moştenirea sau orice alt transfer definitiv care are drept obiect unităţile de producţie în cauză.
(2) În sensul alin. (1) lit. f) expresia „activitate agricolă” înseamnă, după caz:

a) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora în scopuri agricole;

b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nicio acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiţionalitate; sau

c) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin îndepărtarea vegetaţiei prin lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puţin o dată pe an pe terenul arabil;

d) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care fermierul le exploatează sau un cosit anual pe pajiştile permanente, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniul pajiştilor. În cazul pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, cu animalele pe care le exploatează. Pe suprafeţele de pajişti permanente care fac obiectul angajamentelor multianuale aflate în derulare în cadrul măsurii 214 „Plăţi de agro-mediu” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, activitatea minimă constă în păşunat cu asigurarea unei încărcături de cel puţin 0,3 UVM/ha cu animalele pe care le exploatează sau un cosit anual;

e) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin realizarea a cel puţin o tăiere anuală de întreţinere ori cel puţin o cosire anuală a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreţinere a solului, în cazul viilor şi livezilor”.

 

Cap. II: „Dispoziţii generale”

Art. 3 prevede următoarele:

„(1) Plafonul naţional anual care cuprinde plafoanele pentru plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) este stabilit în anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.

(2) Plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) se încadrează în plafonul anual aprobat României cu această destinaţie de către Comisia Europeană.

(3) Sursa de finanţare pentru plata prevăzută la art. 1 alin. (3) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în limita prevederilor bugetare aprobate anual”.

Art. 4 are următorul conținut:

„(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă care gestionează fondurile Uniunii Europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, respectiv Fondul european pentru garantare în agricultură (FEGA) şi fondurile din bugetul naţional, cu respectarea plafoanelor anuale şi a angajamentelor bugetare încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României, precum şi Fondul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală (FEADR).

(2) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA:
a) este instituţia responsabilă pentru implementarea schemelor de plăţi directe pentru agricultură, având ca sursă de finanţare FEGA, precum şi fonduri din bugetul naţional;

b) utilizează, ca instrument de derulare şi gestionare financiara, Sistemul Integrat de Administrare şi Control, aşa cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pentru gestionarea fondurilor Uniunii Europene şi naţionale destinate agriculturii pentru plăţile prevăzute în cererea unică de plată şi pentru control”.

Potrivit art. 5, începând cu 1 ianuarie 2016, beneficiarii ale căror plăţi directe depăşesc 2.000 euro intră sub incidenţa prevederilor art. 8 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.