168 views
Senatul a adoptat ieri, în calitate de primă cameră legislativă sesizată, proiectul de modificare a Codului de procedură penală. Senatorii au aprobat toate modificările la Codul de procedură penală propuse în raportul Comisiei speciale pentru legile justiţiei, condusă de Florin Iordache.
„Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice. Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma «în mod excepţional» şi «motivată» în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. «Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei», potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială”, arată News.ro.
„O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ: «Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii», spune amendamentul”, mai scrie News.ro.
Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a respins ieri o acţiune a Inspecţiei Judiciare împotriva procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
„Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pe 11 aprilie, Inspecţia Judiciară anunţa că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de Kovesi, după ce aceasta ar fi desemnat, ca membru al unei echipe de control, un magistrat aflat într-o stare vădită de incompatibilitate”, scrie Agerpres.
„Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g) din Legea nr. 303/2004, respectiv «nerespectarea dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea», constând în aceea că a încălcat cu ştiinţă dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Ordinul nr. 5/12.01.2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care se referă la competenţa de a dispune şi a efectua controlul tematic: «controlul pentru situaţii deosebite şi controlul tematic se dispun de către conducătorii unităţilor de parchet şi se realizează de către aceştia în mod direct sau prin procurori anume desemnaţi», prin desemnarea consilierului procurorului-şef al DNA, judecător detaşat, aflat într-o vădită stare de incompatibilitate pentru efectuarea controlului tematic la două servicii teritoriale”, preciza IJ într-un comunicat transmis Agerpres.
Cotidianul prezintă astăzi o declaraţie a liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, acordată RFI, referitoare la aplicarea deciziei CCR privind revocarea procurorului-şef DNA.
„«Orice instituţie care trebuie să îndeplinească o decizie a CCR are nevoie de o anumită perioadă pentru a-şi califica poziţia, dar a folosi această perioadă, şi mă gândesc aici că preşedintele totuşi a vorbit de o perioadă mai lungă decât câteva zile, pentru a face dezbateri publice cu privire la rolul CCR, cu privire la alte elemente, eu cred că deja este prea mult […]. Într-un stat de drept, deciziile trebuie să fie executate, pentru că altfel se creează o breşă şi un haos în toată structura instituţională, care nu mai poate să fie, după aceea, pusă înapoi la un loc solid în structura instituţională», a declarat deputatul Attila Korodi, pentru RFI”, scrie Cotidianul.
În finalul Revistei, scriem despre corespondenţa ministrului Toader cu OECD. Ministrul Toader prezintă un fragment din răspunsul OECD.
„OECD, din corespondenţa purtată: «Drago Kos nu este şeful structurii anticorupţie din OECD. Drago Kos este preşedintele Grupului de lucru pentru tranzacţii comerciale internaţionale. Drago Kos nu a vorbit în numele OECD! […] Nu putem comenta pe marginea modului în care părerile dlui Kos au fost reflectate de presa din România», a scris Tudorel Toader pe Facebook”, scrie Agerpres.
După interviul acordat de oficialul OECD unei publicaţii din România, presa a căutat să afle mai multe despre CV-ul lui Drago Kos.
„Președintele Expert Forum, Sorin Ioniță, face o dezvăluire halucinantă. Oficialul OECD, Drago Kos, cel care l-a amenințat pe ministrul justiției, Tudorel Toader, nu ar fi oficial OECD, ci doar un consultant independent pentru această instituție. De altfel, Drago Kos este fost arbitru FIFA”, nota zilele trecute România TV.
Seară frumoasă!
