Modificările Codului de procedură penală trec de Senat

Senatul a adoptat ieri, în calitate de primă cameră legislativă sesizată, proiectul de modificare a Codului de procedură penală. Senatorii au aprobat toate modificările la Codul de procedură penală propuse în raportul Comisiei speciale pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache.

„Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obținute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă și întocmește un proces-verbal în acest sens și îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice. Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, sau de către instanța de judecată în fața căreia se află cauza, în cursul judecății, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma «în mod excepțional» și «motivată» în ceea ce privește aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. «Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citație, numai în mod excepțional și motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei», potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială”, arată News.ro.

„O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârșirea unei infracțiuni pentru depunerea unui denunț: «Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunțul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoștință de săvârșirea infracțiunii», spune amendamentul”, mai scrie News.ro. 

Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a respins ieri o acțiune a Inspecției Judiciare împotriva procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

„Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe 11 aprilie, Inspecția Judiciară anunța că a exercitat acțiunea disciplinară față de Kovesi, după ce aceasta ar fi desemnat, ca membru al unei echipe de control, un magistrat aflat într-o stare vădită de incompatibilitate”, scrie Agerpres.

„Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de doamna Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g) din Legea nr. 303/2004, respectiv «nerespectarea dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea», constând în aceea că a încălcat cu știință dispozițiile art. 7 alin. (3) din Ordinul nr. 5/12.01.2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care se referă la competența de a dispune și a efectua controlul tematic: «controlul pentru situații deosebite și controlul tematic se dispun de către conducătorii unităților de parchet și se realizează de către aceștia în mod direct sau prin procurori anume desemnați», prin desemnarea consilierului procurorului-șef al DNA, judecător detașat, aflat într-o vădită stare de incompatibilitate pentru efectuarea controlului tematic la două servicii teritoriale”, preciza IJ într-un comunicat transmis Agerpres.

Cotidianul prezintă astăzi o declarație a liderul deputaților UDMR, Attila Korodi, acordată RFI, referitoare la aplicarea deciziei CCR privind revocarea procurorului-șef DNA.

„«Orice instituție care trebuie să îndeplinească o decizie a CCR are nevoie de o anumită perioadă pentru a-și califica poziția, dar a folosi această perioadă, și mă gândesc aici că președintele totuși a vorbit de o perioadă mai lungă decât câteva zile, pentru a face dezbateri publice cu privire la rolul CCR, cu privire la alte elemente, eu cred că deja este prea mult […]. Într-un stat de drept, deciziile trebuie să fie executate, pentru că altfel se creează o breșă și un haos în toată structura instituțională, care nu mai poate să fie, după aceea, pusă înapoi la un loc solid în structura instituțională», a declarat deputatul Attila Korodi, pentru RFI”, scrie Cotidianul.

În finalul Revistei, scriem despre corespondența ministrului Toader cu OECD. Ministrul Toader prezintă un fragment din răspunsul OECD.

„OECD, din corespondența purtată: «Drago Kos nu este șeful structurii anticorupție din OECD. Drago Kos este președintele Grupului de lucru pentru tranzacții comerciale internaționale. Drago Kos nu a vorbit în numele OECD! […] Nu putem comenta pe marginea modului în care părerile dlui Kos au fost reflectate de presa din România», a scris Tudorel Toader pe Facebook”, scrie Agerpres.

După interviul acordat de oficialul OECD unei publicații din România, presa a căutat să afle mai multe despre CV-ul lui Drago Kos.

„Președintele Expert Forum, Sorin Ioniță, face o dezvăluire halucinantă. Oficialul OECD, Drago Kos, cel care l-a amenințat pe ministrul justiției, Tudorel Toader, nu ar fi oficial OECD, ci doar un consultant independent pentru această instituție. De altfel, Drago Kos este fost arbitru FIFA”, nota zilele trecute România TV.

Seară frumoasă!