1.677 views
|
Actul modificat |
Actul modificator | Sumar |
| Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
(rep. M. Of. nr. 807 din 3 decembrie 2010; cu modif. ult.) |
Legea nr. 168/2018
(M. Of. nr. 595 din 12 iulie 2018) |
– modifică: art. 66, art. 71; – introduce: art. 69 alin. (4); – abrogă: art. 68 alin. (3). |
În M. Of. nr. 595 din 12 iulie 2018, s-a publicat Legea nr. 168/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Legea nr. 168/2018 (M. Of. nr. 595 din 12 iulie 2018) aduce modificări, dar și completări Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (rep. M. Of. nr. 807 din 3 decembrie 2010; cu modif. ult.).
O modificare importantă adusă de noua reglementare Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, este faptul că judecătorii CCR pot fi urmăriţi penal, însă nu pot fi arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului CCR.
De asemenea, se mai prevede faptul că, în caz de infracţiune flagrantă, Procurorul General îl informează pe președintele Curţii Constituţionale, indată.
Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar și completările aduse respectivului act normativ:
Art. 66 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (modificat prin Legea nr. 168/2018)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 66 prevedea:
„(1) Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi arestați sau trimiși în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, al Senatului sau a Președintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) Competența de judecată pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curții Constituționale este suspendat de drept din funcția sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 66 se modifică și va avea următorul conținut:
„(1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Încuviinţarea prevăzută la alin. (1) se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale, după ascultarea judecătorului în cauză.
(3) Pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se fac numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, Procurorul General informându-l de îndată pe preşedintele Curţii Constituţionale.
(5) Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curţii Constituţionale. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează de drept”.
Art. 68 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (abrogat prin Legea nr. 168/2018)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 68 alin. (3) prevedea:
„În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin. (2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 68, alin. (3) se abrogă.
Art. 69 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (introdus prin Legea nr. 168/2018)
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 69, după alin. (3)se introduce un nou alineat, alin. (4), cu conținut:
„(4) După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen”.
Art. 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (modificat prin Legea nr. 168/2018)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 71 prevedea:
„(1) La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă pe 6 luni de activitate.
(2) Judecătorii Curții Constituționale, la data pensionării sau recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizația lor brută lunară. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizația judecătorilor Curții Constituționale și se impozitează potrivit legii.
(3) Judecătorii Curții Constituționale au dreptul la pașaport diplomatic, în condițiile legii”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 71 se modifică și va avea următorul conținut:
„(1) Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile aferente ale judecătorilor Curţii Constituţionale. Pensia de serviciu se recalculează, la cerere, prin adăugarea vechimii dobândite în funcţia de judecător după data stabilirii acesteia.
(2) În ipoteza în care calitatea de pensionar a fost dobândită înainte de intrarea în exerciţiul mandatului, pensia aflată în plată se recalculează potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Pensia de serviciu poate fi cumulată cu orice venituri realizate.
(4) Beneficiarii pensiilor aflate în plată pot opta pentru pensia de serviciu potrivit prevederilor prevăzute la alin. (1).
(5) La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia netă de 6 luni de activitate.
(6) Judecătorii Curţii Constituţionale au dreptul la paşaport diplomatic, în condiţiile legii”.
